Dincă Schileru omagiat de istoricii gorjeni

Societatea de Științe Istorice din România – Filiala Gorj, Consiliul Județean Gorj, Inspectoratul Școlar Județean Gorj și Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” au organizat miercuri, 15 mai 2019,  cea de-a XXXIV-a ediție a Simpozionului județean „Gorjul, vatră de istorie românească”, dedicată „Centenarului Dincă Schileru. 100 de ani de posteritate”. Manifestările au cuprins mai multe momente: vernisaj de expoziție foto-documentară, comunicări științifice, lansări de carte ș.a.

Ediția a XXXIV a Simpozionului Județean de Istorie a fost dedicată lui Dincă Schileru, una din marile personalități care s-a născut pe meleaguri gorjene. De fapt, a fost prima manifestare de anvergură din acest an cultural dedicat de autoritățile gorjene împlinirii a 100 de ani de la dispariția lui Dincă Schileru.

Lucrările Simpozionului ”Gorjul, vatră de istorie românească” au cuprins o serie de comunicări ştiinţifice: prof. Andrei Popete Pătraşcu (DINCĂ SCHILERU, ORIGINE  ŞI ASCENSIUNE), prof.dr. Dorina Nichifor ( DINCĂ SCHILERU, SUSŢINĂTOR  AL  CULTURII ŞI ÎNVĂŢĂMÂNTULUI), prof. dr. Gheorghe Nichifor (DINCĂ SCHILERU, OMUL POLITIC. POSTERITATEA). Au existat și mai multe lansări de carte: ANUL 1918. „NAŢIONALISMELE” GORJULUI –Bucureşti, Editura NewEst Pont, 2019 – autor, Gheorghe Nichifor;   EVOLUŢII, MORAVURI ŞI COMPORTAMENTE GORJENE ÎN MĂRTURIII ALE VREMII (1918-1965) – Iaşi, Editura PIM 2018, autori: Gheorghe şi Dorina Nichifor ; MONUMENTE ALE EROILOR GORJENI-Tg Jiu, Editura Măiastra – 2019, autor: prof.dr. Marcela Mrejeru.

Evocarea lui Dincă Schileru

Prezentarea personalității lui Dincă Schileru a făcut apel la informațiile apărute în cartea„Dincă Schileru – o legendă vie a Gorjului” și semnată Gheorghe Nichifor, Dorina Nichifor și Andrei Popete Pătrașcu, lucrare ce a cunoscut trei ediții în ultimii ani.Întreprinzător de succes şi cunoscut om politic gorjean, Dincă Schileru (1842 – 1919), a fost eroul cărții amintite, cuprinzând investigaţii laborioase în arhive, biblioteci, colecţii particulare, muzee, dar şi pe teren. Dezvăluirea personalităţii celui care a fost Dincă Schileru, dintr-o multitudine de izvoare documentare şi surse orale, a fost realizată printr-o atentă analiză contextuală, propusă de autori ca principal demers conceptual. 


Născut pe meleaguri gorjene, fără prea multă pregătire şcolară, Dincă Schileru a fost înainte de toate un autodidact şi un perfecţionist. A cunoscut din copilărie realităţile lumii rurale şi a demonstrat în timp autentice abilităţi de întreprinzător, constituindu-şi o avere considerabilă din comerţ şi din exploatarea bogăţiilor solului şi subsolului, punând umărul prin acţiuni de pionierat la dezvoltarea economică a judeţului.
Familia sa, o fericită simbioză între moşnenii din zona Schelei, zonă de munte, şi cea a Bâltenilor, s-a dezvoltat în chip armonios şi a dat Gorjului şi ţării nume de succes.
Cariera sa politică a început în Consiliul Judeţean, organismul local cel mai important. În calitate de consilier sau vicepreşedinte şi-a expus responsabil şi curajos punctele de vedere, chiar dacă în multe situaţii acestea nu au fost acceptate.
Autorii s-au aplecat cu atenţie asupra activităţii sale parlamentare, revenindu-le meritul de a se încumeta „să-i parcurgă în totalitate intervenţiile parlamentare şi să-i interpreteze gesturile din arena politică”.
„Chiar dacă liberalul gorjean se exprima de cele mai multe ori alambicat, – se precizează în lucrare – cu paranteze inutile şi cu ieşiri verbale necontrolate, mesajul său a fost întotdeauna uşor de perceput, fiind punctat în mod repetat, abil am putea spune, cu aceleaşi idei. Este limpede că se născuse cu un autentic spirit de înţelegere a sensurilor ascunse a problemelor, fiind capabil de reţinere şi neimplicare în dezbaterea unor chestiuni unde pregătirea sa era deficitară.”
Chiar dacă Dincă Schileru a fost mai mult un autodidact, omul politic gorjean s-a aplecat cu multă căldură asupra culturii şi învăţământului din Gorj, atât ca parlamentar, consilier judeţean sau numai în calitate de simplu cetăţean. A susţinut material organizarea serbărilor culturale şi a conferinţelor, Muzeul Judeţean al Gorjului, şcoala şi Biserica. Iniţiativele din Gorj şi nu numai, coincid în chip fericit cu perioada când în ţara noastră se derula o amplă dezbatere asupra căilor şi ideologiilor ce urmau a fi îmbrăţişate.