Cutremurul din 1977, cunoscut și sub numele de „Cutremurul din ’77”, a fost un eveniment seismic devastator ce a lovit România la ora 21:22:22 în data de 4 martie. Cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter și o durată de aproximativ 56 de secunde, acesta a avut consecințe tragice, cu 1.570 (sau 1.578, în funcție de surse) de victime, dintre care 1.391 (sau 1.424, în funcție de surse) doar în București. Peste 11.300 de persoane au fost rănite la nivel național, iar aproximativ 35.000 de locuințe au fost distruse, cu cele mai multe pagube materiale concentrându-se în capitală, unde peste 33 de clădiri s-au prăbușit. Ce-mi amintesc eu și ce gorjeancă celebră a murit la cutremur vom prezenta în rândurile care urmează.
Epicentrul cutremurului a fost în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din România, la o adâncime de aproximativ 100 km, iar undele de șoc au fost resimțite în întregul Balcani. Bulgaria a fost, de asemenea, afectată, cu trei blocuri de locuințe distruse și peste 100 de decese în orașul Sviștov. Replicile cutremurului au avut magnitudini mai mici, cea mai puternică produsă la adâncimea de 109 km pe data de 5 martie, cu o magnitudine de 4,9 grade pe scara Richter, urmată de alte replici între 4,3 și 4,5 grade. Impactul s-a resimțit în întreaga Europa de Sud-Est, ajungând până la Moscova și Sankt Petersburg în nord. Solul din Muntenia și Moldova a suferit crăpături și lichefiere, iar pe Valea Prahovei au avut loc alunecări de teren. În ceea ce privește reacția oficială, președintele țării, Nicolae Ceaușescu, a fost informat despre dezastru în timp ce participa la un banchet oficial în Nigeria. După ce a fost informat, Ceaușescu s-a întors în aceeași noapte, a cerut rapoarte și a instituit starea de necesitate în întreaga țară. A coordonat eforturile de salvare și a făcut vizite în zonele afectate pentru a evalua pagubele și a mobiliza populația. Cu ajutorul Crucii Roșii, a cascadorilor și pompierilor, au fost întreprinse ample operațiuni de salvare a victimelor.
Secretomanie maximă
Era pe timpul Comunismului, așa că nimeni n-a suflat o vorbă despre cutremur, până n-a decis Ceaușescu asta. Îmi amintesc faptul că la noi, la Târgu Jiu, cutremurul s-a simțit destul de puternic, dar fără să facă victime, după câte știu. Eram acasă cu părinții și fratele meu, ne-am dat seama că a fost cutremur, am simțit o frică imensă, dar presa comunistă, care, oricum, comunica mult mai greu, pentru că nu exista internet, n-a suflat o vorbă în acea noapte. Abia a doua zi, la ora de geografie, profesorul ne-a confirmat că a fost cutremur, deci a fost, pentru mine, să zicem, prima confirmare oficială.
Regimul comunist a încercat să minimalizeze amploarea dezastrului și să ascundă informațiile despre pagubele reale. Raportările oficiale privind numărul de morți și de răniți au fost subevaluate și controlate strict, întrucât regimul era preocupat de imaginea sa internă și internațională. Cu toate acestea, în ciuda eforturilor de ascundere a adevărului, magnitudinea dezastrului a fost evidentă pentru mulți cetățeni și pentru comunitatea internațională.
„Noi mâncăm şi bem aici, iar copiii mei, cred că-s morţi…”
Mai multe personalități ale României au murit la Cutremurul din ’77, precum actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneți și cântărețele de Doina Badea și Filofteia Lăcătușu. Filofteia, născută în Alunu de Vâlcea, era solistă a Ansambului Doina Gorjului și se afla la București, împreună cu soțul său și cu nașii lor, unde merseseră pentru ca ea să imprime un disc.
La ora 8.30 a dimineţii de 5 martie 1977, militarii au fost chemaţi să dea o mână de ajutor la scoaterea de sub dărâmături a victimelor cutremurului. Sub ruinele Hotelului Victoria din Bucureşti, au fost găsiţi sub o grindă de beton, îmbrăţişaţi, Filofteia Lăcătuşu şi soţul ei, Gicu Simu, iar în apropiere, naşii lui de botez Anisia şi Ion Simu. Sătenii din Suseni, comuna Runcu, unde au locuit și unde cei doi sunt înmormântați, îşi amintesc şi acum, cu emoţie, acele zile îndurerate: „a fost jale mare, când i-a adus, cu camionul, pe amândoi. Două sicrie, purtate pe umeri de săteni… Era puhoi de oameni, veniţi din toate satele, să-i vadă. A rămas pe urma lor o amărâtă de bătrână, mama lui, să le facă obiceiurile.
Moartea a căzut fulgerător peste familia Simu, ca un blestem. În acele zile, cu doar şase săptămâni înainte, murise un văr de-al lor, în armată, iar la pomana lui, o bătrână îşi aminteşte că spunea tatăl lui Gicu: „Ei, noi mâncăm şi bem aici, iar copiii mei, cred că-s morţi, la Bucureşti, la ce cutremur a fost aseară…” Publicistul Dorin Brozbă, care a scris cartea document „Filofteia Lăcătuşu, un cântec stins la 30 de ani” ne-a descris ultimele ore din viaţa Filofteii Lăcătuşu: „Plecase la Bucureşti, însoţită de soţul ei, Gicu Simu, să facă înregistrări şi se afla la hotelul Victoria, alături de naşii de botez ai lui Gicu, Anisia şi Ion Simu. Normal, Filofteia şi Gicu aveau cameră rezervată în cealaltă ramură a hotelului, care a rămas în picioare la cutremur. Aşa a vrut, însă, soarta, ca ei să renunţe şi să se cazeze în altă cameră, pentru a fi alături de naşii lor, iar în momentul cutremurului erau toţi în aceeaşi cameră, unde comandaseră cafele şi intenţionau să petreacă seara împreună.”
Norme noi de construcție
După cutremurul din 1977, România a implementat noi norme și reguli de construcție, în special în ceea ce privește rezistența la cutremure a clădirilor. S-au impus standarde mai stricte pentru materialele de construcție și pentru proiectarea structurilor, iar controlul calității construcțiilor a fost întărit.
Cu toate acestea, mulți experți avertizează că multe dintre clădirile construite înainte de adoptarea acestor norme de siguranță pot fi încă vulnerabile în fața unui cutremur semnificativ. Multe dintre clădirile mai vechi din România nu au fost consolidate sau modernizate corespunzător pentru a face față riscurilor seismice, iar acest lucru poate pune în pericol viața și siguranța locuitorilor în cazul unui nou cutremur major.
