Controalele medicale ale cadrelor didactice plătite din buzunar

Peste mai puţin de două luni cadrele didactice din judeţul Gorj se vor reîntoarce la catedră şi, pentru noul an şcolar au nevoie de un control medical. În anii precedenţi, foarte mulţi profesori au fost obligaţi să scoată din buzunare sume consistente pentru aceste controale deşi legea spune clar că aceste costuri trebuie acoperite de angajator. Primăriile Gorjului ignoră toată această legislaţie şi nu plătesc controalele medicale ale salariaţilor sau invocă lipsa fondurilor.

De la începutul anului viitor şcolile se vor întoarce la ministerul de resort în privinţa achitării costurilor materiale de funcţionare. Unul dintre beneficii ar putea fi şi decontarea costurilor controalelor medicale pentru cadrele didactice, în ultimii ani lăsate pe seama primăriilor care nu au avut resurse sau voinţă să le achite. Situaţia riscă să se repete şi în 2010 datorită crizei financiare dar şi a necunoaşterii legislaţiei în vigoare.

Analizele sunt gratuite
Vasile Mija, preşedintele Uniunii Sindicatelor din Învăţământ Gorj, spune că problema costurilor analizelor medicale apare în fiecare an din momentul când parteneriatul dintre Ministerul Educaţiei şi cel al Sănătăţii nu a mai produs efecte. Problema suportării costurilor examenului psihologic anual, precum şi a controlului medical anual pentru salariaţii din învăţământ-spune Vasile Mija- este reglementată de preve­derile art.171 din Codul Muncii, art. 167 din Legea învăţământului nr. 84/1995, cu modificările şi comple­tările ulterioare.
Astfel, în conformitate cu art. 167 alin. 6 lit g) din Le­gea învăţământului “Finanţarea complementară cu­prinde următoarele categorii de cheltuieli: (…) g) cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaţilor din învăţământul preuniver­sitar de stat, cu excepţia celor care, potrivit legii, se efectuează gratuit; (…)”. Precizăm că finanţarea com­plementară se asigură din bugetele locale şi din alte surse, potrivit legii, ceea ce exclude, de principiu, vreo contribuţie financiară din partea salariatului, cu privire la realizarea examenelor medicale. Aceste prevederi trebuie coroborate şi cu dispoziţiile art.171 alin. 5 din Codul Muncii care stabilesc faptul că măsurile pri­vind securitatea şi sănătatea în muncă nu pot să determine, în nici un caz, obligaţii financiare pen­tru salariaţi.
Cu referire tot la Codul Muncii, la art. 172 alin. 1 precizează că dispoziţiile legale privitoare la problematica sănătăţii şi securităţii în muncă se completează cu dispoziţiile legii speciale, ale contractelor colective de muncă aplicabile, precum şi cu normele şi normativele de protecţie a muncii. Raportat la aceste trimiteri mai pre­cizăm ca în Contractul Colectiv de Muncă Unic la nivel de Ramură – Învăţământ, art. 47 şi 48 preved că:
“Art. 47 (1) Angajatorul va organiza, la încadrarea în muncă şi ori de câte ori este nevoie, examina­rea medicală a salariaţilor, în scopul de a constata dacă aceştia sunt apţi pentru prestarea activităţii pentru care au fost încadraţi. Examinarea medica­lă este gratuită pentru salariaţi, angajatorul asigu­rând prin buget fondurile necesare pentru efectu­area examenului medical.
(2) Pentru salariaţii din unităţile şi instituţiile finan­ţate prin bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetă­rii şi Tineretului, angajatorul va asigura fondurile necesare pentru efectuarea examinărilor medicale obligatorii.
(3) Examinarea medicală are ca scop şi prevenirea îm­bolnăvirilor profesionale, concluziile examinării condu­când la adoptarea măsurilor necesare pentru îmbună­tăţirea condiţiilor de muncă.
(4) Personalul din învăţământ beneficiază în mod gra­tuit de asistenţă medicală în cabinetele medicale şi psihologice şcolare, precum şi în policlinici şi unităţi spitaliceşti stabilite prin protocol încheiat între Minis­terul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi Ministerul Sănătăţii. Analizele medicale se vor realiza gratuit în baza trimiterii medicului de familie. Personalul din în­văţământ beneficiază de completarea gratuită a dosa­relor de sănătate de către medicul de medicina muncii, sumele necesare în acest sens fiind asigurate potrivit legii.
Art. 48 Angajatorii au obligaţia să asigure accesul sala­riaţilor la serviciul medical de medicină a muncii.”
Vasile Mija spune că  toate aceste preve­deri legale, respectiv contractuale, stabilesc în mod imperativ obligaţia angajatorului de a suporta costurile examinărilor medicale periodice ale salariaţilor, care au ca scop stabilirea capacităţii lor de a continua pre­starea muncii. Din nefericire, de cele mai multe ori acest lucru nu se produce. Şi mai nefiresc, foarte multe primării din Gorj decontează unor firme examinarea proprilor salariaţi dar nu includ printre aceştia dascălii şi ceilalţi angajaţi ai şcolii, lucru absolut ilegal.

Legislaţie ambiguă
Totuşi, în sistemul de învăţământ preuniversitar aceas­tă sarcină a suportării cheltuielilor mai sus menţionate cade, cel puţin în parte, în mod indirect asupra salaria­tului, în virtutea prevederilor Ordinului comun nr.4.840/ IR 38.342/2.796 din 2005 al ministrului Educaţiei şi Cercetării, al ministrului Sănătăţii şi al preşedintelui Ca­sei Naţionale de Asigurări de Sănătate privind contro­lul medical anual pentru personalul din învăţământul preuniversitar. Prin acest ordin comun se stabilesc următoarele:
“Art. 1 Avizul clinic va fi acordat de către medicul de familie pe lista căruia se află cadrul didactic, ca­drul didactic auxiliar, respectiv personalul nedidactic, ca urmare a efectuării de către medicul de familie a controlului medical anual, aşa cum este definit de legislaţia care reglementează materia asigurărilor soci­ale de sănătate.
Art. 2 Lista bolilor profesionale incompatibile cu func­ţia didactică este stipulată în anexa care face parte in­tegrantă din prezentul ordin.
Art. 3 Examinarea psihologică anuală a persona­lului din învăţământul preuniversitar se realizează de către psihologii şcolari. Totodată, personalul din învăţământul preuniversitar este obligat să prezinte conducerii unităţii şcolare o declaraţie pe propria răs­pundere că nu suferă de afecţiunile psihice stipulate în anexă. În cazul constatării unor tulburări de natură psihocomportamentală, psihologii şcolari infor­mează directorii unităţilor de învăţământ. Aceştia vor solicita, în condiţiile legii, un examen medical specializat de la un cabinet de medicină a muncii.
Art. 4 Costul aferent microradiofotografiei (MRF) va fi suportat de angajator/unitatea şcolară, prin ordo­natorul principal de credite – consiliul local, respectiv consiliul judeţean, conform Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 354/2004.”
Menţionăm prin acest ordin de ministru o par­te din cheltuielile privind controalele medicale sunt su­portate de către salariat, prin prisma faptului că avizul medical solicitat nu este unul oferit de medicul de me­dicină a muncii, ci de medicul de familie, care prestea­ză acest serviciu nu în temeiul unui contract cu an­gajatorul, ci în temeiul raporturilor de asigurări sociale de sănătate. Ori în cadrul acestor raporturi, prestaţiile oferite (în cazul de faţă consultaţia şi avizul clinic) sunt suportate financiar de către asiguraţi – salariaţi, prin intermediul reţinerilor lunare din salarii reprezentând contribuţia la asigurări sociale de sănătate. Dar nu din buzunar !
Potrivit celor de mai sus, cadrele didactice au drepturi care trebuie respectate. O acţiune judecătorească, se pare că singura opţiune în această perioadă, nu se justifică de vreme ce controlul este undeva între 30 şi 50 de lei. Cum problema e mai veche….