România e o țară atractivă din punct de vedere al turistului, având multe obiective istorice, naturale, de artă, sau chiar culinare ce atrag turiști din întreaga lume. Există, însă, în continuare, o mulțime de locuri mai puțin cunoscute, ce pot deveni noi puncte de atracție. Putem spune că fiecare localitate are ce să pună în valoare, pentru ca locuitorii să poată trăi din turism.
Asta ne-am hotărât noi să dovedim, prin proiectul „Respect pentru Trecut, o șansă pentru Viitor”, finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+, împreună cu temerari din 10 localități ale regiunii Oltenia.
De această dată, vă arătăm ce am găsit în comuna Cătunele din Gorj. Sunt aici obiective ce o pot pune pe harta turistică a țării: un castru roman și o așezare civilă, vechi de aproape 2000 de ani, atelierul unui meșter popular care confecționează manual linguri și alte obiecte din lemn, biserici declarate monumente istorice, o colecție muzeală, gastronomie tradițională, spații de joacă și terenuri de sport, piscine și spații de cazare moderne, precum și gazde ospitaliere.
O localitate în plină dezvoltare
Deși, atunci când auzi cuvântul „cătun” te gândești la un sătuc mic și izolat, îndepărtat de civilizație, comuna Cătunele este o localitate în plină dezvoltare, așezată la granița județului Gorj cu Mehedințiul, fiind vecin cu municipiul Motru – al doilea oraș ca mărime din Gorj, după capitala județului, Târgu Jiu. Autoritățile de la Cătunele se străduiesc să ofere atât localnicilor cât și potențialilor turiști condiții aproape ca la oraș.
„Comuna Cătunele este o comună în plină dezvoltare. La ora actuală, ea dispune de o rețea modernă de drumuri, alimentare cu apă, canalizare 50% din comună, urmând ca, în perioada următoare, să aibă loc extinderea canalizării menajere. Se lucrează la rețeaua de distribuție a gazelor naturale, sunt introduși 4 km de rețea, urmând ca, în perioada următoare, să fie introdus gazul la nivelul întregii localități.” (Florinel Țuilă, primar comuna Cătunele, județul Gorj)
Am venit la Cătunele cu o parte din echipa de proiect, tineri membri ai Ansamblului Cobilița și voluntari în Asociația PRO Vertical, care implementează proiectul „Respect pentru Trecut, o șansă pentru Viitor”. Aici, am completat echipa cu tineri de la Școala Gimnazială „Mazilu Vipie Gheorghe”, precum și cu cadre didactice, care ne-au primit cu pâine și sare, așa cum este tradiția la români. Împreună, am realizat acest material, tinerii având, astfel, ocazia să cunoască tehnicile de filmare profesională, precum și secretele marketingului turistic, esențial pentru atragerea turiștilor în zona lor. De asemenea, ei au învățat cum pot deveni antreprenori în turism, din discuțiile cu gazda ce ne-a asigurat masa si cazarea.
„Ne pare bine că participăm la acest proiec, „Respect pentru Trecut, o șansă pentru Viitor”, un proiect Erasmus+ finanțat de Uniunea Europeană, deoarece școala noastră nu a participat, în ultimul timp, la nici un astfel de proiect. Cadrele didactice au fost foarte încântate, 15 cadre au participat în această zi la activitățile sportive, la activitățile din sala de clasă, la activitățile de prezentare.” (Elisabeta Popescu – director Școala Gimnazială „Mazilu Vipie Gheorghe”, Cătunele – Gorj)
Cum era și normal, primul nostru obiectiv a fost acela de a-i cunoaște pe noii colaboratori și de formare a echipei, așa că am început cu activități specifice dar și sportive, desfășurate în aer liber, care au produs rapid o apropiere între tinerii de la Cobilița și cei de la Cătunele. Am afalt, cu această ocazie, că elevii din Cătunele sunt implicați, permanent, în diverse proiecte.
„Școala noastră este implicată în diferite parteneriate, cu Agenția Națională Antidrog sucursala Târgu Jiu, parteneriat cu Poliția, parteneriat cu cele două biserici din localitate, cu ISU Gorj, unde au participat elevii la concursurile cu pompierii, „Cu viața mea apăr viața! Și „Prietenii pompierilor”. La nivelul școlii, am desfășurat diferite serbări școlare, serbarea de Pomul de Crăciun, am desfășurat activități cu Eminescu, activități de 8 Martie, activități foarte frumoase de 1 Iunie și premierea care a fost ceva unic pentru această școală, premiere de neuitat pentru cei de calsa a VIII-a, mai ales pentru nivelul nostru, la nivelul din mediul rural.”(Elisabeta Popescu – director Școala Gimnazială „Mazilu Vipie Gheorghe”, Cătunele – Gorj)
Atelierul de linguri, potențial punct de atracție
Un potențial punct de atracție la Cătunele este atelierul de confecționat linguri și alte obiecte din lemn, al meșterului popular Nicolae Racolța, din satul Valea Perilor. Aici, cândva, erau mulți artiști ai lemnului.
„La nivelul comunei Cătunele au fost mai mulți artiști, în special în prelucrarea lemnului, încă se mai lucrează linguri, fuse, cozi de sapă, de topoare. Se prelucrează lemnul, tradițional, manual așa cum străbunicii celor de astăzi, bunicii și părinții lor, și-au construit case din lemn și au trăit cu această îndeletnicire. Avem speranța că se vor găsi tineri care să preia aceste obiceiuri.”(Florinel Țuilă, primar comuna Cătunele, județul Gorj)
Nicolae este ultimul cioplitor în lemn din comuna Cătunele. Acesta e pensionar, iar meșteșugul cioplitului în lemn l-a învățat de la bunicul său. Când era mic, stătea lângă el și se uita cum lucra acesta. Deși a învățat secretele meseriei, Nicolae nu a practicat-o când s-a făcut mare. După școală, s-a angajat la cariera de cărbune Lupoaia, ca vulcanizator și a lucrat acolo timp de 37 de ani. Acum, că este pensionar, s-a întors la cioplitul lemnului, ca să-i mai treacă timpul. El spune că e un hobby al său. Face linguri din salcie, plop, tei, cireș, în general din lemn de esență moale. De asemenea, din diverse soiuri de arbori își ia lemnul pentru cozi de topor, secure, sapă, fuse, furci și ce se mai folosește în gospodăriile localnicilor din zonă.
Meșterul Nicolae ne-a făcut și o demonstrație, să vedem cum se face o lingură de lemn.
„Am ales acest material (cireș n.n.) i se spune o felie de material, pe care o cărâmbesc, adică îi dau formă (…) acum, ceea ce fac este cioplitul… Este o lingură mică, făcută din lemn de cireș. Mai cumpără oamenii, pentru că sunt bune de mestecat în tigaie, astea mai mari pentru oale, la fiert magiunuri, la roșii pentru conserve, se folosesc. Sunt oameni bătrâni care mai și mănâncă cu ele, să-și protejeze dantura… Acum, următoarea fază este croitul, așa îi spune, cu cuțitul ăsta, numit cuțit pentru croit.”(Nicolae Racolța – cioplitor în lemn din satul Valea Perilor, Cătunele – Gorj)
Nicolae ne-a povestit că, uneori, vinde 5-10 linguri într-o zi, alteori două-trei, dar se întâmplă să fie zile în care nu vinde niciuna. În schimb, la târg se vând multe linguri pentru sărbătoarea „Moșii de iarnă”, care mai e numită și „Sâmbăta morților”, sau „Moșii de piftii”, cum i se spune la Cătunele.
Denumirea „Moșii de piftii” vine de la faptul că, în acea zi, oamenii dau de pomană mâncare, pentru cei morți, iar răciturile, numite popular piftii, nu trebuie să lipsească. Pomenirea are loc spre sfârșitul iernii, în sâmbăta de dinaintea Duminicii Lăsatului de Sec de Carne (când începe Postul Mare al Paștelui).
„Oamenii se adună la biserică, se fac parastase și, în general, se dau piftiile în strachină de pământ, cu sarmale și cu lingura de lemn, cu cănuța de pământ. Bine, acum nu știu cât se mai păstrează obiceiul, dar în general așa se dau, numai pentru morți.” (Georgeta Vasile – profesor educație primară, Școala Primară „Dealul Viilor”, Cătunele – Gorj)
Castrul Cătunele trebuie salvat
Pe raza comunei Cătunele, în punctul Chivădar din satul Valea Perilor, se află un castru roman și o așezare civilă, ale căror relicve răzbat, acum, printre brazdele pământului retrocedat localnicilor, cu zeci de ani în urmă. Primarul comunei Cătunele spune, însă, că aceste valori inestimabile vechi de aproape 2000 de ani, datate de arheologi în secolele II-III după Christos, ar putea fi salvate și puse în valoare.
„Pe raza comunei Cătunele există rămășițele unui castru roman. Sperăm ca acesta să fie reevaluat și să fie dat turismului, pentru că, astfel și comuna Cătunele ar intra pe harta turistică a României.” (Florinel Țuilă, primar comuna Cătunele, județul Gorj)
Chiar dacă s-au dat titlurile de proprietate pe suprafața obiectivului istoric, înainte ca Florinel Țuilă să fie primarul comunei Cătunele, acesta spune că, dacă se va dori reconstituirea Castrului și a Așezării civile de la Cătunele, cu sprijinul autorităților autorizate în domeniul culturii, primăria ar putea despăgubi cei câțiva proprietari ce pun acum porumb printre relicvele istoriei.
„Terenurile au fost retrocedate în perioada 90-95, nu am fost eu primar în acea perioadă. Nu s-a ținut cont… Șanțurile castrului erau la data respectivă acolo, au fost nivelate cu buldozerul și a fost terenul redat agriculturii. La o inspecție în teren se pot observa resturi ale castrului roman, bucăți de vase de lut, de cărămizi , piatră… Ținând cont de faptul că acolo sunt 3 sau 4 proprietari de terenuri, care pot fi despăgubiți, consider că ar fi necesară refacerea castrului roman și introducerea comunei Cătunene într-o zonă turistică.”(Florinel Țuilă, primar comuna Cătunele, județul Gorj)
Cercetările arheologice de la Castrul roman și Așezarea civilă de la Cătunele au fost efectuate în 1973 de către Muzeul Regiunii Porţilor de Fier – Drobeta Turnu Severin şi Institutul de Arheologie Bucureşti, iar după aceea continuate, în 1981-1984, de către Muzeul Judeţean Gorj, în colaborare, de asemenea, cu Institutul de Arheologie Bucureşti.
Studiind descoperirile arheologice de aici, se observă o coexistență între populația romană și cea dacică. Aceste relicve prețioase oferă informații importante despre arhitectura, infrastructura și viața de zi cu zi din acea epocă îndepărtată, contribuind, astfel, la înțelegerea și reconstituirea istoriei locului. Deci, acest spațiu merită pus în valoare și, cu siguranță, în urma unei promovări puternice, va aduce la Cătunele turiști din întreaga lume.
Biserici monumente istorice
Lăcașele de cult din Cătunele sunt și ele puncte de atracție turistică, unele dintre acestea fiind declarate monumente istorice, care amintesc despre trecutul comunității.
„La nivelul comunei noastre sunt două biserici monument istoric, ce datează de la anii 1750-1780. Una dintre ele ați vizitat-o astăzi și ați putut vedea o diferență dintre o biserică construită acum 10 ani, pe care ați văzut-o la prima oră și cea construită acum 300 de ani. Acea biserică construită acum 300 de ani a fost realizată de către cetățenii comunei Cătunele prin participare practică a fiecăruia dintre ei. Biserica de la Cătunele a fost construită pe vremea lui Ghica Vodă și aceasta a fost realizată de către cetățenii comunei, prin aducerea cărămizii din satul Valea Perilor în satul Cătunele, fiind dată din mână în mână de către cetățenii care locuiau în acele vremuri. Să ținem cont că, acum 300 de ani, comuna avea mult mai puțini cetățeni, dar s-au adunat din toate comunele învecinate. Imaginați-vă că ar fi fost necesar aproximativ un număr de 1500 de oameni, ținând cont că e aproximativ un kilometru și jumătate, care din mână în mână să fi dat această cărămidă. (Florinel Țuilă, primar comuna Cătunele, județul Gorj)
Localnicii povestesc cum că, în această zonă, Ghica Vodă de la Craiova avea o culă – casă boierească fortificată, iar oamenii au aprins focuri ca să-l ghideze, noaptea, să găsească locul. Se spune că, în semn de recunoștință față de săteni, Vodă a plantat tei pe locurile unde au fost aprinse focurile, iar doi dintre aceștia sunt cei care există și acum, chiar în curtea bisericii.
E adevărat că bisericile vechi au valoare de monument istoric, dar și cele construite recent sunt foarte importante în viața comunității. Cea mai nouă biserică din Cătunele se află în centrul comunei. În 2004 s-a pus piatra de temelie, în 2006 s-a terminat construcția și în 2009 a fost pictată. E construită sub formă de cruce și are hramul satului, Sfântul Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon, supranumit „doctorul fără de arginți”. I se spunea așa, pentru că, fiind medic, făcea vindecări fără să ia bani și de aceea a primit darul de a face minuni, devenind sfânt. Biserica are și un al doilea hram, Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor.
Trecutul se îmbină cu prezentul
După cum s-a văzut, la orice pas, în Cătunele întâlnești relicve ale trecutului, iar unele dintre ele au fost adunate într-o colecție muzeală complexă, găzduită de un spațiu nu foarte generos, deocamdată, dar care merită să fie pusă în valoare, pe viitor, pentru a fi vizitată de turiști. Aici pot fi văzute piese de îmbrăcăminte tradițională, obiecte casnice din trecut și obiecte folosite în diverse meșteșuguri, de către oamenii locului. De asemenea, turiștii se pot bucura, în zonă, de spații de cazare și relaxare.
„Considerăm că în comuna Cătunele sunt multe obiective care pot fi vizitate, avem mult mai multe, dar avem și lucruri noi, cum ar fi piscinele sau ștrandul din Cervenia, de la Lupoaia, deci acolo este un ștrand modern, este privat, nu este al primăriei.” (Florinel Țuilă, primar comuna Cătunele, județul Gorj)
Noi ne-am cazat la Casa Ioanele, aflată într-un spațiu liniștit, în mijlocul naturii. Am beneficiat de condiții excelente de cazare, iar întreaga echipă s-a bucurat aici de mese tradiționale, dar și de piscină – loc de relaxare și distracție, unde s-a încheiat fiecare zi de proiect.
Vă poftim la Cătunele!
E o vorbă românească, ce spune că orice lucru frumos se termină repede. Așa s-a întâmplat și cu zilele petrecute de noi la Cătunele, dar materialul de față credem că este un rezultat remarcabil, care să vă facă și pe voi să vreți să veniți aici. Așadar, vă poftim la Cătunele și, vă garantăm, nu veți regreta!
