Cămin Cultural nou pentru locuitorii din Stolojani

Loading

Sărbătorea de ”Sfânta Maria Mare” a prilejuit autorităților din comuna Bălești din județul Gorj inaugurarea unui cămin cultual reabilitat cu fonduri europene.   Căminul Cultural ”Profesor Dr. Gheorghe Gârdu”  din Stolojani  a fost readus la viață cu fonduri europene. Acesta a fost inaugurat  cu prilejul cramului satului-SFÂNTA MARIA MARE-Adormirea Maicii Domnului, una dintre cele mai mari sărbători din an, când, potrivit tradiţiei Bisericii, Maica Domnului a fost înălţată la Cer de Fiul său, Mântuitorul Iisus Hristos.

             Așa cum sublinia în deschidere primarul Comunei Bălești, Mădălin Ungureanu,   inaugurarea și stabilirea denumirii a fost și o reparație necesară  în memoria domnului Gheorghe (Georgică) Gârdu, fiu al satului Stolojani, personalitate recunoscută la nivel județean și național. În luna septembrie a acestui an se vor împlini 98 de ani de la nașterea lui Gheorghe Gârdu, cel care ne-a părăsit în anul 2007.

               Provenind dintr-o familie simplă-tatăl fiind poștaș și o familie de  trei copii-Gheorghe Gârdu  a  absolvit școala primară la Stolojani, având învăţător pe Gheorghe Lăscăteu, apreciat  cadru didactic de pe Valea Jaleșului. După cele cinci clase primare urmate în perioada (1932 – 1937) și-a continuat studiile în anii 1937 – 1939 la Liceul de Stat din Petroșani, apoi la Liceul Comercial Târgu-Jiu (1939 – 1946).

                A absolvit Academia de Știinţe Comerciale (Facultatea de Înalte Studii Industriale și Economice) din București în 1954. În perioada 1954 – 1957 a lucrat la Ministerul Poștelor, unde a ajuns să îndeplinească funcţia de director general adjunct. În anul 1957 a fost promovat șeful serviciului de contabilitate al Secretariatului General al Consiliului de Miniștri iar de aici a fost transferat la Comitetul de Stat al Preţurilor (1961 – 1987). În aceste înalte funcţii Gheorghe Gârdu a elaborat lucrări economice la Moscova și Berlin, în condiţii de implicare internaţională a ţării. De asemenea a fost autorul unor studii de mare importanţă pentru economia naţională: Stabilirea de preţuri la produse și servicii, Reașezări de preţuri, Elaborarea balanţei legăturilor dintre ramurile economiei naţionale ș.a.

            Temeinica pregătire economică, valorificată în plan naţional și internaţional a fost desăvârșită în perioada pregătirii susţinerii tezei de doctorat în economie, titlul obţinut cu calificativul maxim în anul 1968. În anii 1971 – 1972 dr. ec. Gheorghe Gârdu a fost șef de lucrări la Institutul Politehnic București specialitatea „Analiza activităţii economice a întreprinderilor industriale” și a făcut instructaje cu lucrătorii din întreprinderile centrale și locale.

             După 1989 s-a implicat în cercetarea trecutului Gorjului și mai ales a Văii Jaleșului, publicând mai multe studii și articole de istorie, fiind cel care a inițiat reluarea apariției revistei ”CRINUL SATELOR”

              În volumul omagial „Gheorghe Gârdu – Întâmplări de pe Valea Jaleșului”, editat de Centrul Judeţean al Creaţiei Populare Gorj, articolele și studiile apărute în decursul anilor în „Crinul satelor” au fost grupate în următoarele cicluri: „Oameni și întâmplări de pe Valea Jaleșului” (despre personalităţi și fapte ale locului); „Glia noastră strămoșească” (cu conţinut istoric și social); „Ocupaţii, tradiţii, credinţe” (cu conţinut etnologic).

                 Pensionar din 1987,  Gheorghe Gârdu a fost după anul 1989 un animator al vieţii culturale din satele gorjene, în care s-a străduit să păstreze datinile și tradiţiile strămoșești. Pentru îndeplinirea acestei dorinţe s-a implicat organizatoric reînfiinţând la 20 iunie 1990 Societatea Cultural – Știinţifică „Jaleșul” Stolojani, care s-a manifestat anual în cadrul Simpozionul naţional „Satul românesc tradiţional”, ocazie cu care a fost tipărită revista „Crinul satelor”, iniţial ca periodic al „Societăţii…”, iar din 1993 ca revistă a „Simpozionului…”. A fost implicat deseori în acțiuni culturale la nivelul comunei Bălești.

Căminul Cultural Stolojani este construit cu mai bine de 5 decenii în urmă iar în ultimii ani înainte de reabilitare se afla într-o stare de degradare avansată.