Brâncuşiana, simpozion la final

Loading

Simpozionul Naţional de Sculptură Brâncuşiana 2011 şi-a închis porţile vineri 6 septembrie. Noutatea a constat în faptul că au fost prezenţi, între cei şapte sculptori,  trei tineri, care au fost la înălţime, chiar dacă nu sunt la fel de cunoscuţi ca ceilalţi patru artişti invitaţi la simpozion. De asemenea, trebuie precizat că simpozionul, ajuns la a IX- a ediţie în acest an, a fost reluat, după ce din 2008 nu s-a mai ţinut, mulţumită faptului că s-a reuşit realizarea unui parteneriat public privat, costurile ajungând la peste 70.000 de lei.

Criticul Luiza Barcan a apreciat în mod deosebit faptul că, pentru prima dată, la Brâncuşiana s-a mers pe marmură, iar artiştii au surprins-o plăcut, prin stilurile diferite de abordare: „Ediţia 2011 a Simpozionului Naţional Brâncuşiana vine cu o nouă provocare pentru cei şapte participanţi din Târgu Jiu, Bucureşti şi Timişoara: materialul de lucru. De la calcarul şi travertinul ediţiilor anterioare s-a trecut la confruntarea cu nobila marmură de Ruşchiţa. În pofida dificultăţilor inerente prelucrării marmurei, a perioadei relativ limitate de timp dedicat finalizării lucrărilor, sculptorii participanţi fac, încă o dată, dovada seriozităţii şcolii româneşti de sculptură, cu  solide rădăcini în moştenirea artistică brâncuşiană. Şapte lucrări monumentale, semnate de şapte sculptori din generaţii diferite, fac o condensată trecere în revistă a stilurilor şi modurilor de expresie plastică specifice modernităţii şi post-modernităţii. Materialul a impus aproape tuturor artiştilor o abordare pe verticală a blocului de marmură, excepţie făcând doar „Icarul” lui Paul Popescu. „Atlantul” lui Valentin Duicu, lucrarea cu titlul „Început de lume” semnată Eugen Barzu şi „Vestitorul” lui Neculai Băndărău sunt, şi ele, abordări figurativ-simbolice, încercări de „descoperire” a formei recognoscibile în blocul de marmură. „Fortul” lui Liviu Russu, „Masa cu element” a lui Mihai Balko şi „Semnul” lui Grigore Mihnea reprezintă cu toate interpretări de factură modernă, în cheie non-figurativă, a materialului.  Dar, indiferent de tipul de abordare sau de viziune, cu siguranţă aceste lucrări îşi vor găsi locul potrivit, contribuind la consolidarea identităţii oraşului lui Brâncuşi.”
Partenerii acestui proiect au fost Consiliul Local şi Primăria Municipiului Târgu Jiu, Centrul Municipal de Cultură „Constantin Brâncuşi”, Uniunea Artiştilor Plastici din România, Asociaţia Gorj a Artiştilor Profesionişti – UAPR, Universitatea „Constantin Brâncuşi”, SC lafarge SA şi Asociaţia Pro Vertical