Bilanț anual la Plopșoru

Loading

În fiecare an, pe 15 august, când are loc Bâlciul de Sfânta Maria la Plopșoru, ne-am făcut un obicei să mergem în localitate, pentru a vedea ce s-a mai întâmplat aici timp de un an și care sunt planurile de viitor ale administrației publice locale. Așa cum se știe, primarul comunei Plopșoru este, în continuare, Grigorie Petre, care are planuri mari pentru localitatea pe care o conduce, la al cincilea mandat.

Grigorie Petre: „Noi creăm condiții cetățenilor: canalizare, drumuri agricole, drumuri comunale asfaltate, vrem să facem și sistem de irigații, pentru că viitorul comunei este agricultura.”
Grigorie Petre: „Noi creăm condiții cetățenilor: canalizare, drumuri agricole, drumuri comunale asfaltate, vrem să facem și sistem de irigații, pentru că viitorul comunei este agricultura.”

Reporter: Domnule primar, deși sunteți la al V-lea mandat, acesta abia a început, așa că pot întreba cu ce plecați la început de drum?
Grigorie Petre: Da, sunt la al V-lea mandat, datorită cetățenilor comunei Plopșoru, cărora le mulțumesc pe această cale, că au avut încredere să mă mandateze să-i mai conduc încă patru ani. Sper să fie un mandat plin de realizări, să am cu ce să ies în față la finalul lui.
R.: Ce le-ați promis în campania electorală?
G.P.: Am promis în campania electorală tot ceea ce se poate realiza și nimic mai mult. Am promis că voi fi un primar model, că voi fi lângă cetățeni tot timpul și promisiunile obiective pe care sper să obținem fonduri să le îndeplinim. Acestea sunt legate de infrastructură, de drumuri, de fonduri europene și aici mă pot lăuda că anul acesta am două contracte pe fonduri europene pentru modernizarea drumurilor agricole. Unul deja a început, se lucrează la un drum în satul Ceplea, care face legătura între satul Ceplea, implicit între comuna Plopșoru și orașul Turceni, pe podul de la hidrocentrală, scurtând, astfel, distanța pe care o fac și pompierii și cetățenii între orașul Turceni și comuna Plopșoru.
R.: Cu câți km se scurtează?
G.P.: Dacă se merge de la Turceni la Ceplea pe ocol fac 6-7 km, iar dacă merg pe direct fac 2,5 km. Se cunoaște, mai ales la intervenția pompierilor, dar nu numai pentru asta am făcut drumurile agricole. Unii cetățeni au confirmat că vin din străinătate și vor să facă agricultură. Chiar adineauri am întâlnit în bâlci cetățeni care s-au întors din străinătate. Și acesta este rolul bâlciului, ca oamenii să se reîntâlnească. Unii dintre ei trăiesc în străinătate, vin în concediu acasă și au bucuria să retrăiască clipele din copilărie, să se întâlnească cu prietenii. În general, în această zi, în comuna Plopșoru e o atmosferă de sărbătoare, încă de dimineață, iar în momentul în care cetățenii vin în bâlci se bucură că primarul e în mijlocul lor. Foarte mulți dintre ei îmi fac complimente pentru că vin cu eșarfa pe mine, așa cum spune Legea 215, că trebuie purtată la festivități și sărbători și facem fotografii împreună, port discuții cu ei despre orice subiect.

Una dintre tradiții la Plopșoru este hora satului, care se ține în fiecare an, la Bâlciul de Sfânta Maria
Una dintre tradiții la Plopșoru este hora satului, care se ține în fiecare an, la Bâlciul de Sfânta Maria

R.: Vă întreabă despre planurile de viitor, vă expun probleme?
G.P.: Probleme de anul trecut, de viitor, pe unele le pot lămuri pe loc, pentru altele îi invit la primărie, pentru că nu se pot discuta și rezolva în bâlci. Pentru mine e o bucurie să-i întâlnesc și, de fiecare dată îi aștept să vină la bâlciul anual de Sfânta Maria, la această mare sărbătoare a comunei Plopșoru, iar Hramul Maicii Domnului și Maica Domnului apără comuna Plopșoru și ajută cetățenii comunei Plopșoru și se simte acest lucru. În plus, trebuie să ne păstrăm tradițiile, pentru că acesta e un bâlci care vine din strămoși. Iar una dintre tradiții este hora satului, care urmează să înceapă, cu Formația „Noua Generație” din Piscuri.
R.: De altfel, aici, la dumneavoastră, e o zonă încărcată de istorie…
G.P.: Da, avem aici pe Dincă Sckileru, pe Tătărescu, Rebeliunea de la Piscuri din iulie 1952, multe lucruri despre care și tinerii trebuie să știe, cum s-a făcut istorie în vremea respectivă, în această comunitate plină de spiritualitate.
R.: Vorbeați despre comunitate, este populată comuna Plopșoru? Școlile, casele….
G.P.: Sunt populate și școlile și casele la Plopșoru. În afară de casele celor care au plecat în străinătate și majoritatea vin acasă și, reluând subiectul despre care am discutat, acesta este și scopul amenajării drumurilor agricole că începusem discuția despre infrastructură, pe Măsura 125 amenajăm 12 km de drumuri agricole, pe Măsura 4.3, tot din fonduri europene, amenajăm, iar la fel, 12 km de drumuri agricole, care creează accesul cetățenilor către terenurile agricole, creându-le, astfel, posibilitatea să meargă la locul lor, acolo, cu mașina și să scurteze și drumul. Asta pentru că viitorul în industrie nu prea se vede bine și atunci șansa țării este gospodăria țărănească. Țăranul român niciodată nu a murit de foame și niciodată nu a dus-o rău, atâta timp cât a știut să se gospodărească.
R.: Plus de asta, să nu uităm că localitatea este parcursă de la un capăt la altul de un drum european, pe care viteza permisă este de 70 de km la oră.
G.P.: Da, iar acestea sunt și variante ocolitoare pentru vehicule lente,care sunt obligatorii, conform legii, dacă ai posibilitate să le creezi. Prin aceste două mari proiecte, de 2 milioane de euro, am foarte multe variante ocolitoare. Se intră pe la intersecția cu satul Olari, pe la Cocoreni – la depozit și se iese la Plopșoru, care înseamnă 4 km de drum ocolitor; se intră pe la Sărdănești pe la stație, se iese la Văleni, la Skileru, adică alți 3 km variantă ocolitoare, oamenii pot să meargă, au drum de acces, își ia culturile și ies la gospodăria lor fără să mai meargă de-a lungul drumului european, să îngreuneze traficul, iar de multe ori (Doamne ferește!) s-au produs accidente, că asta e, având o comună lungă, sunt 24 de km de drum european, iar pe partea stângă sunt variante ocolitoare, că sunt ulițe, dar pe partea dreaptă nu prea. Vom avea, pe Măsura 4.3 și pe culmea Plopșorului, de asemenea, în zona de sud foarte multe drumuri, în Ceplea, în Broșteni, în Cursaru, la care deja se lucrează. De asemenea, am avut onoarea să beneficiem de sprijinul noului președinte al Consiliului Județean Gorj, Cosmin Popescu, care a mers la București împreună cu domnul Ion Călinoiu pentru a obține fondurile necesare pentru anumite investiții în județul Gorj în următoarea perioadă și, printre localități, se află și comuna Plopșoru cu un proiect de modernizare a drumurilor sătești și vicinale în satele Olari, Plopșoru, Sărdănești, Văleni, sate în care am reușit să montăm conductele pentru sistemul de canalizare. Vom avea unul dintre cele mai moderne sisteme de canalizare din județ, stația va fi amplasată în capătul satului Văleni.
R.: Apă este în toată comuna?
G.P.: Apă avem în toate satele comunei din sursă dublă, adică avem foraje și stație de tratare proprie și racord la conducta Izvarna. Când avem ghinionul ca pe conducta Izvarna să apară câte o problemă tehnică ne comutăm și mergem pe foraje proprii. Nu există nici o situație ca cetățenii comunei Plopșoru să rămână fără apă.
R.: În campania electorală un contracandidat vă acuza că nu asfaltați drumurile, iar dumneavoastră ați răspuns că nu e gata canalizarea. Acum e gata?
G.P.: În cele patru sate de care am spus, da. Urmează să construim canalizare în celelalte sate: Izvoarele, Ceplea, Broșteni, Cursaru și Broștenii de Sus și după aceea să începem lucrările de asfaltare a drumurilor și în aceste sate. Oamenii văd că acolo unde s-au montat conductele de canalizare de doi ani încă mai sunt locuri în care apar burdușiri. Ori, ce înseamnă să distrugi asfaltul proaspăt montat și să pui canalizare la 2-3 metri adâncime cât necesită și după aceea să te trezești cum cade asfaltul? Facem lucrările într-o succesiune normală, astfel încât să dăinuie și să facem o investiție minimă în mentenanța lor, că de multe ori cheltuielile de mentenanță sunt cele care îngreunează și sufocă o unitate administrativ – teritorială. Bun, am obținut fonduri, am făcut 50 de km de drumuri, dar cel mai greu e după aceea, la mentenanță, să întreții aceste drumuri dintr-un buget precar, pentru că, trebuie să recunoaștem, comuna Plopșoru nu are unități industriale pe teritoriul ei, să beneficieze de taxe și impozite de la ele.
R.: Sau nu mai are…
G.P.: Da nu mai are, o dată cu închiderea Carierei Peșteana Sud, de unde primeam și noi ceva bani și lucrau peste 150 de oameni din localitate acolo… În prezent, cariera este, pot să spun, un dezastru ecologic. E o baltă la piciorul unei halde care încă nu a fost terminată și care reprezintă un pericol de alunecare și inundare a zonei adiacente, dar nu acesta ar fi pericolul, că nu sunt case în zonă, cât faptul că nu reușim să redăm în circuitul agricol terenurile, așa cum ar fi trebuit, adică din costurile de producție. Nu să vii la jumătatea perioadei de producție și să întrerupi.
R.: Dacă o să-i cheltuim, dacă nu rămâne așa. Și e obligația Complexului Energetic Oltenia. Dar, aș vrea să vă întreb, când ați făcut lobby ca această carieră să nu se închidă, cum vi s-a justificat închiderea ei?
G.P.: Nu mi s-a justificat sub nici o formă. Am făcut adrese și către Consiliul Județean Gorj și la CEO, motivate, la care nu mi s-a răspuns. Am primit câte un telefon: „Știi, că nu se mai poate…” De la CEO m-a sunat câte un director și m-a chemat la discuții, dar nici unul nu mi-a răspuns în scris. De altfel, s-au închis mai multe cariere din Gorj, Mehedinți, care puteau să dea, în continuare, comunităților locale locuri de muncă și, bineînțeles, venituri directe și indirecte și țării cărbune pentru energie. Dacă mergem în ritmul acesta, o să ajungem să importăm cărbune de la vecinii noștri, din alte țări.
R.: Ce puteți face dumneavoastră pentru oamenii din Plopșoru?
G.P.: Eu asta fac pentru oameni. Unii dintre ei nu înțeleg, dar eu asta fac, pentru viitor. Eu le creez posibilitatea să-și lucreze terenurile, pentru că Plopșoru e o comună de oameni bogați, care au 2-3 hectare de teren agricol. Eu creez infrastructura, ei să investească și să muncească cu sârguință, astfel încât să trăiască din propria gospodărie, să găsească și posibilitatea de a vinde aceste produse. În viitor înțeleg că ne ajută și legea, pentru că sunt obligate supermarketurile să cumpere și produse românești, dacă mai sunt, că o dată cu legea văd că a venit și piatra și vântul și gheața… și astea sunt niște semne de întrebare. Dar eu asta fac, le creez infrastructura de care au nevoie. Intenționez, de asemenea, să nu mă opresc aici cu fondurile europene, să creeze, pe lângă aceste drumuri agricole și mici sisteme de irigații paralele cu drumul. Un foraj în capătul tarlalei, paralel cu drumul conducta și fiecare să-și pună contor, să se racordeze și să irige. Acesta este viitorul.
R.: Aș vrea, la final, să ne întoarcem puțin la lucrările de canalizare, să dăm un termen celor care vor să știe când vor avea asfalt.
G.P.: Eu zic că în cele patru sate (Olari, Plopșoru, Sărdănești, Văleni) în care canalizarea este gata va fi asfalt în 2017. Cât despre canalizare, aceasta va funcționa când cel puțin 60-70% dintre cetățeni se vor branșa la ea, mai ales că au apă curentă și, normal, au obligația ca apa consumată să fie și epurată. Nu putem mai devreme, pentru că sistemul are anumiți parametri de funcționare care trebuie îndepliniți și mă refer aici la cantitatea minimă de fluid.
R.: Iar în celelalte sate?
G.P.: Acolo nu pot să dau un termen pentru asfaltare, pentru că nu am făcut canalizarea și depindem de finanțarea de la Guvern.
R.: Ce faceți cu școlile. Mai e puțin și începe anul școlar?
G.P.: Avem școli amenajate în Plopșoru. Școala din Văleni e făcută anul trecut, iar anul acesta am mai amenajat la ea, școala de la Izvoare a beneficiat de reabilitare, școala de la Sărdănești de asemenea a beneficiat de reabilitare totală, școala de la Olari la fel. În această perioadă le vom igieniza, să le aducem la standardul la care să poată primi autorizație de funcționare. Vom reabilita, în continuare, celelalte școli, respectiv Broșteni, Piscuri și Plopșoru și vom continua cu alte lucrări necesare în localitate, pe lângă activitatea administrativă curentă pe care o facem.