Trăim în prezent vremuri pe care mulţi dintre noi le credeam demult apuse. Boli precum ciuma, holera, gripa spaniolă sunt considerate de domeniul istoriei, iar progresele făcute de ştiinţele medicale şi tehnologiile moderne păreau a fi suficiente pentru a ne proteja de ameninţări ce ar pute degenera în epidemii devastatoare, dar s-a dovedit că uneori nu sunt suficiente şi factorul uman joacă un rol foarte important.
Uitându-ne în urmă, putem constata că din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost preocupaţi de găsirea mijloacelor care să-i protejeze de boli şi să le readucă sănătate după ce aceasta a fost pierdută, apelând, în funcţie de epocă, la vrăjitori, vraci şi doctori. Astfel persoanele cu aceste preocupări au ajuns să joace un rol important în viaţa comunităţilor. Împortanţa acestor specialişti era deosebită deoarece de priceperea acestora depindea şi încă depinde viaţa sau moartea unor oameni sau a unor întregi comunităţi. Uneori rolul lor era atât de mare şi devenea o problemă de stat când era în pericol viaţa conducătorului. Nici istoria noastră nu face excepţie, exemplul cel mai cunoscut fiind cel al lui Ştefan cel Mare care la sfârşitul vieţii a fost tratat de medici aduşi din Occident.
La Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale există documente care reflectă preocuparea autorităţilor pentru sănătatea oamenilor, chiar dacă cele mai vechi sunt din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Astfel în anul 1833 poliţaiul oraşului era răsplătit cu un inel cu diamant de ţarul Rusiei pentru contribuţia adusă la limitarea răspândirii holerei în anii anteriori.
Poate cel mai important aspect îl reprezintă preocuparea Maghistratului oraşului Târgu Jiu de a-i asiguara un medic. Astfel în fondul arhivistic „Primăria oraşului Tg-Jiu” există mai multe dosare referitoare la asigurarea fondurilor băneşti şi materialelor necesare îngrijirii bolnavilor, dar şi corespondenţă purtată pentru găsirea şi angajarea unui medic.
Mai jos redăm textul ofertei făcută Maghistratului de medicul austriac Fritz Moritz Enihen.
„ Către Cinstita obşte Nobilă boierească şi Negustorească din oraşul Târgu Jiu
Din o înştinţare a D. Drexlăr staroste C<ezaro> C<răiesc> din 30 ale trecutului mai cu leatul curgători să înţăleasă că acelei Cinstite obşi îi face trebuinţă de un doctor cu deplină ştiinţă hirurghicească şi că s-ar fi făcut întrebare câtă plată s-ar cere de la unul care ar avea această ştiinţă pă deplin la care cu cinste să dă răspuns întru acesta şi următori chip
1iul Că pentru căutarea pătimiţilor de bole, pentru meşteşug ce să cuvine la întâmplare de naştere, pentru căutarea la întâmplare de bole ale dobitoacelor, şi pentru altoitul copiilor la care mă arăt a fi destoinic cu desăvârşită ştiinţă, să mi să chibzuiască la an lei 5000 spre plată ostenelilor şi a slujbei mele.
2lea Să să facă un contract de tocmeală după aceasta pă 3 ani care contract să fie adeverit şi de către Cinstitul Tribunal spre a-şi avea nestrămutată tărie.
3lea Afar din pomenita de mai sus sumă de bani să mi să dea şi cvartir pentru mine şi familia mea, care să aibă şi o grădină de legumi înprejuru-i, iar pentru altă hrană a omului va rămânea la cinstea şi chibzuirea fieşcărei persoană.
4lea Suma de mai sus zisă să să răspunză acum întâiu la sosîrea mea jumătate şi trecând 6 luni să să răspunză şi cealată jumătate, însă prin Cinstitul Maghistrat va fi răspunderea pentru totă vremea câtă vom fi în această tocmeală şi pentru aridicarea calabalâcului şi a familii mele din Vâlcan să mi să dea 2 cară cu boii lor.
5lea Mă îndatorez că voi pune totă strădania şi sârguinţa a căuta şi a fi spre ajutorul celor ce pătimesc de bole, atât din mai mari ranguri, cât şi a altor neguţâtori şi alţi lăcuitori din oraş în totă vremea fear de cerere de nici o plată.
6lea Cinstita Politie este să întemeieză o spiţearie în oraş cu tote cele trebuinciose, căci un doctor nu pote a-şi căuta şi îndatoririle privitore asupră-i şi a ţânea şi spiţărie.
7lea La acei ce vor avea trebuinţă afar din oraş de doctor cu uni ca aceea voi avea tocmeala deosăbită şi necuprinsă în contract, asemenea şi cu cei ce vor veni ucişi sau bătuţi ori sfărâmaţi la Cinstita Stăpânire dă pă afară, voi face tocmeală tocmeală şi după aceeia să-mi plătescă osteneala meşteşugului meu cel hirurghicesc.
8lea Dau făgăduială că după jurământul cel facut în universitatul din Peştea (probabil Pesta-n.n.), voi căuta slujba cu toată cinstea şi strădania, făr de alegere de ranguri sau stări, spre ajutor frăţescu în cât prin putinţă îmi va fi.
9lea După diploma ce am la mână întocmindu-mi, voi chibzui a să hotărâ neşte lucruri vătămătoare omeneşti şi obicinuite de tote mai ales şi voi învăţa femei cu o mică mulţumire meşteşugul şi ştiinţă ce sunt cu totul de folos mare la naştere de pruncuţi oprindu-să acele moşe care numai descânta ştiu şi cred, şi învăţăndu-se după ştinţele mele ce le am vor rămânea moşe adevărate cu ştiinţă acelea care vor învăţa acel meşteşug de la mine.
S-au dat în Vâlcan anul 1836 iunie 15
Friţ Moriţ Enihen
acum director al Carantinii aici şi întâiul doctor din Polcul No16 al Valahilor Greniceri C.C. austriaceşti.”
Ion Hobeanu
