Legea Educaţiei Naţionale blocată constituţional

Curtea Constituţională a stabilit săptămâna trecută ca fiind neconstituţională Legea educaţiei naţionale. Acesteia i s-a reproşat întemeiat că încalcă trei articole ale Constituţiei, în principal fiind vorba de interdicţia pe care legea o statua, anume aceea că directorii de şcoli nu pot fi membri ai unui partid politic dar şi  în privinţa articolelor legate de autonomia universitară şi de dreptul universităţilor particulare de a decide asupra organizării interne.
Curtea Constituţională a stabilit săptămâna trecută ca fiind neconstituţională Legea Educaţiei Naţionale. Acesteia i s-a reproşat întemeiat că încalcă trei articole ale Constituţiei, în principal fiind vorba de interdicţia pe care legea o statua, anume aceea că directorii de şcoli nu pot fi membri ai unui partid politic dar şi  în privinţa articolelor legate de autonomia universitară şi de dreptul universităţilor particulare de a decide asupra organizării interne. Curtea spune că articolul ce interzice directorilor de şcoli să fie membri ai unui partid politic contravine articolului 40, alin. 3 din Constituţie, potrivit căruia “nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai Armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin legea organică”. Astfel, Legea Educaţiei Naţionale nu poate fi promulgată de către preşedinte, ea întorcându-se la Parlament. Prevederea conform căreia directorilor de şcoli li se interzicea apartenenţa la un partid politic a fost propusă de către Comisia prezidenţială pentru educaţie şi ea s-a regăsit în Pachetul Miclea. Încă de la apariţia ei în dezbaterea publică, această prevedere a stârnit numeroase controverse, dar, în final, în proiectul adoptat de Guvern s-a regăsit această interdicţie, explicaţia fiind aceea că, în lipsa ei, politizarea învăţământului ar ajunge la paroxism.