Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Drum de plai, Munţii Căpăţânii, Polovragi

Drum de plai, Munţii Căpăţânii, Polovragi

Submitted by on 12 May 2010articol citit de 6,136 ori | 3 Comments

Oltenia de nord, cu clima sa temperat-continentală, cu influenţe submediteraneene, a oferit condiţii de viaţă favorabile pentru popularea şi dezvoltarea civilizaţiei umane. Munţii Căpăţânii, poziţionaţi în N-E Olteniei, îşi încep prezentarea de la malul stâng al Olteţului, ajungând la înălţimea maximă de 2131(vf. Balota).

Cheile Olteţului, loc de pelerinaj istoric

Ne vom opri în dreptul localităţii Polovragi (extremitatea nord-estică a Gorjului), în Cheile Olteţului, care separă cei doi munţi fraţi, Parâng şi Căpăţânii. Drumul forestier, amenajat de-a lungul râului Olteţ, urcă lin, pe lângă versantul stâng al celor mai abrupte chei din Europa.
La jumătatea distanţei dintre Mănăstirea Polovragi şi poarta aval a Peşterii Polovragi, din dreptul drumului forestier, urcă în dreapta, în versantul aferent Munţilor Căpăţânii, o potecă destul de abruptă, marcată pe tulpinile fagilor şi carpenilor. Pornind de la răscrucea dintre drumul forestier şi „pârâul cu apă”(după denumirea localnicilor), traseul pe drumul de plai durează 30 de minute, printre fagi şi carpeni, până la „Cornet”(o altă denumire atribuită de localnici). Urmăm călăuza şi marcajul, care apare, de astă dată, direct pe peticele calcaroase. Suntem deja la „Casa de piatră”. Urcăm cale de 20 de minute şi ajungem „Sub cruce”. Un ultim efort de urcare şi drumul se orizontalizează la „Platou”. O vedem, ne atrage…

Crucea de piatră
Este vorba de „Crucea lui Ursache” ridicată aici, la 1808, pe platoul Padeşul din Căpăţânii, de căpitanul Ursache, marcând, în plus, amplasamentul Cetăţii Dacice de la Polovragi. Suntem la altitudinea 950-1000, pe platoul de 6000 de metri pătraţi, pe care, în „ perioada Burebista”, dacii au amenajat, în primă fază, martorul de eroziune „Piramida”- cota 1000 (după denumirea localnicilor), ulterior, patru terase artificiale pe versantul nordic, cât şi fortificaţia patrulateră (18×9 m), construită pe platoul superior. Rolul strategic principal, în cadrul complexului de fortificaţii de la Polovragi, l-a avut „Cetăţuia”, cu panorama pe cursul mijlociu al Olteţului, supraveghind drumul de plai care lega platforma Olteţului cu valea mijlocie a Mureşului. Despre Cetatea Dacică de la Polovragi, în urma cercetărilor arheologice din anii *80, s-a vorbit şi s-a scris în publicaţiile de specialitate.
Platoul Padeşul, cu simbolurile lui, reprezintă punctul culminant al traseului propus şi va fi amenajat potrivit valorii sale. Pentru că ne aflăm la cota maximă a zonei, tot aici este şi poziţia optimă din care putem admira şi imortaliza atât panorama Cheilor Olteţului, cât şi câmpiile învecinate, cu căsuţele lor – „jucării” legănate de murmurul Olteţului…
Cu tolba încărcată cu amintiri, ne hotărâm să coborâm printre mesteceni, sub şaua crucii, de unde, cu o uşoară urcare, ajungem la „piramidă”. Este vorba de martorul de eroziune din banda de calcare jurasice din sudul munţilor Căpăţânii, înălţându-se semeţ, cu un „efort” de aproximativ doi metri faţă de nivelul de călcare.

L-au folosit de nevoie…

Crucea lui Ursache în amintirea căpitanului de plai

Dacii, pornind de la geomorfologia locului, au folosit aceste forme naturale, cu poziţionare strategică, le-au consolidat, le-au amenajat, le-au dat viaţă, au făcut istorie… Suntem pe urmele lor, intrăm în „Oborul Jidovilor”, labirint in situ, în banda de calcare. Îl vom descrie împreună şi-i vom dezlega misterele, aici, la faţa locului.
În coborâre, la „ Poiana Padeşului”, printre brazi, obosiţi fiind, facem un popas „La Bordei”. Cele două cabane de lemn au găzduit, în anii ’80, echipa de arheologi care lucra pe şantierul arheologic de deasupra. Poate găsim ceva de cumpărat. Un suc ar fi bun, chiar un suvenir, o amintire, ei, ce zici?
E foarte frumos aici… Învioraţi, „zburăm” prin „Cioaca Padeşului”, printre fagi şi ajungem înapoi, în drumul forestier. Asta a fost tot…greu, uşor? Mirific, da.
Vă mai aşteptăm la vară, în perioada concediilor şi vacanţelor (15 iunie – 01 septembrie), mai sigur sâmbăta şi duminica, nu mai devreme de ora 11 şi, de preferinţă, în zilele însorite…

• Ing. geolog Felicia Bantea
• Dr. arheolog Dumitru Hortopan
• Ghid localnic Nicolae Văcăroiu