Motru și Rovinari, cele mai părăsite orașe din România

Loading

Sute de mii de români își schimbă domiciliul într-un an, de regulă plecând în străinătate, în gorj acest lucru se vede cel mai bine. Datele arată că rata cea mai mare a plecărilor cetățenilor este din Baia de Aramă (Mehedinți), Motru (Gorj) și Rovinari (Gorj).

Mii de locuitori au plecat în ultimul deceniu din cele două orașe. Analiza nu are nimic de a face cu perioada electorală, cele două orașe având administrații liberale de mulți ani.

551 de plecări din Motru în 2019

Motru, municipiu din anul 2000,are aproape 22.000 de locuitori. În ultimii 11 ani, rata medie a plecărilor a fost de 31,78 la mia de locuitori. Anul trecut au plecat 551 localnici.

”Prin Hotarârea Consiliului de Ministrii nr. 1241/1959 privind dezvoltarea industriei carbonifere in tara noastra au inceput primele lucrari de deschiderea minelor. Rezervele de lignit din Valea Motrului au fost puse in valoare, odata cu realizarea lucrarilor de investitii, incepute in 1960, prin deschiderea in prima etapa a trei mine (Horasti, Leurda, Plostina), apoi prin aparitia Minei Rosiuta si Motru – Vest, iar in 1976, lucrarile de deschidere a Carierei Lupoaia.

Odata cu dezvoltarea cailor de acces, respectiv calea ferata Bucuresti – Timisoara din care, la statia Strehaia, se desprinde o linie secundara cu capatul in orasul Motru, procesul de transport al carbunelui extras s-a imbunatatit considerabil, oferind orasului nostru o dezvoltare dinamica, acesta capatând un profund caracter minier. Astfel orasul Motru ocupa locul doi ca importanta economica si sociala in judetul Gorj”, se arată pe site-ul Primăriei Motru.

Plecări masive din Rovinari

           Pentru muncitorii aduși în Gorj s-au construit în anii comunismului  noi așezări s-au au fost extinse altele. Orașul Rovinari a căpătat acest statut prin Decretul Prezidențial nr 367/09.12.1981, având în componență satul Vârț și colonia Poiana. În doar câțiva ani, statul comunist a făcut eforturi considerabile, cinci trsturi de construcție din Buzău, Neamț, Cluj, Dolj și Gorj au clădit un oraș.         

 Ilie Răuțescu, primul comandant al Șantierului Național al Tineretului Rovinari, a condus eforturile edilitare la Rovinari. Astfel, în primii 4 ani au fost construite 3400 de apartamente, pentru recordul de 1100 de apartamente din 1983, orașul fiind decorat cu Ordinul Muncii clasa a II-a pe țară. Ca să vedem uriașul efort făcut  de statul comunist pentru confortul minerilor și energeticienilor aduși în zonă, reținem că în doar 4 ani au fost construite 12 km rețele stradale rutiere și pietonale, s-a construit un spital cu 250 de paturi, un liceu, o școală generală  cu 24 de săli de clasă, două grădinițe și o casă de cultură. De fapt, cei care au locuit la Rovinari în perioada respectivă își aduc aminte că avântul investițional a început să se reducă treptat după 1987 și să dispară practic după 1989. Orașul avea pe atunci probleme cu apa și asigurarea căldurii, lipsea perioade lungi energia electrică deși în apropiere funcționa cea mai mare termocentrală din țară.În primii ani după căderea regimului comunist au plecat și așa-numiții ”detașați”, cei care nu își creeaseră rădăcini în zonă și aveau unde se întoarce, mai ales în zona Moldovei.

Rata plecărilor din Rovinari  la mia de locuitori din ultimii 11 ani: 31,67.