Multe documente aflate în depozitele Arhivelor Statului Dolj din Craiova ne aduc dovezi ale prezenței refugiaților macedoneni în unele comune și sate de pe Valea Amaradiei, în mare parte negustori, brutari, producători agricoli, așezați aici mai ales după 1900.
În perioada 1822/1876, codrii Olteniei erau colindați de către ceata haiducului Velcu, haiduc de origine macedoneană, care trece Dunărea în Oltenia. În anii 1821/1822, mulți macedoneni se așează în această regiune, cea mai cunoscută familie refugiată aici fiind cea a poetului rondelurilor, Alexandru Macedonscki, a cărui copilărie este legată de frumusețea peisajelor din comuna Melinești. Imigrări masive în zona Olteniei sunt consemnate, în special, între sfărșitul secolului XIX și secolul XX, cănd un număr de aproximativ 4000 de adulți și 8500 de copii macedoneni se refugiază aici.
Au cerut cetățenie română
La 29 martie 1903, primarul comunei Căpreni, din Plasa Amaradia Ocol, trimite o depeșă Prefectului de Dolj, prin care îl informa cu privire la cererea macedoneanului Dumitru Stoica de a se împămănteni în comună și la renunțarea sa la pașaportul otoman, pentru care era obligat să plătească 600 de lei taxe consulare. Acesta era creștin ortodox născut în ținutul Teher din Macedonia, aflată sub stăpănirea otomană și a emigrat în România încă din anul 1879, stabilindu–se în orașul Craiova. În 1882 se mută în comuna Melinești, apoi din 1884 în comuna Căpreni, unde, în 1885, se căsătorește cu o localnică, împreună având 7 copii, o moșie de 25 de pogoane și primind brevetul de brutar de la Camera de Comerț din Craiova, la 25 iunie 1895, Consiliul local acceptându–i șederea sa timp de 10 ani ca și locuitor cu drepturi depline, acesta deschizând o brutărie pe raza localității. La 2 iulie 1908, este consemnat ca locuitor al comunei Stoina fratele său, Constantin Stoica, cetățean macedonean, supus otoman, de meserie brutar, cu brutarie proprie în comună.
De asemenea, Damian Anghel din Comuna Valea Boului, Plasa Amaradia, născut în Bitolia – Macedonia și stabilit în comună din anul 1887, căsătorit cu o localnică cu care are doi copii, de profesie brutar și Gavril Blagi, căsătorit cu o localnică și stabilit la 1882 în comuna Mierea Birnici, de profesie brutar, solicitau, în septembrie 1900, prefectului de Dolj, cetățenia română. În aceași situație se aflau și cetățenii Bogoe Stoica și Velian Ispas din comuna Melinești.
Situația refugiaților din Macedonia în Dolj, la 1901
Ca urmare a acestor solicitări, prefectul de Dolj, în anul 1901, solicită primăriilor din județ realizarea unei situații cu privire la refugiații macedoneni. Astfel, recesământul arată o prezență consistentă a acestora în comunele de pe Valea Amaradiei, Plasa Amaradia Ocol, astfel : Comuna Mierea Birnici – ( 1904 )- Mladen Lazo, Nicola Sfalesti, Stanoica Stoica, Ștefan Iovan, Toma Mihail de profesie dulgheri din Cucova – Macedonia, Dimo Stoica – brutar din Țer; 1915 – Damian Anghel și Gavril Blagi – brutari, Andrei Naumovici – tâmplar, Stoica Nedelcu – cărbunar; Comuna Slăvuța – ( 1915 ) – Ristea Gârdan de profesie zidar , pașaport nr 929/1915; Comuna Căpreni –( 1904) – Tale Nechko- cărbunar, Lazăr Traicu, Mitche Ilia, Naum Kote Tudorache – muncitori, Toma Naum – cărbunar; 1915 – Tale Nedelcu – cărbunar, Dumitru Stoica – brutar; Comuna Melinești –( 1904 )– Stoica Bogoe – brutar, Milan Stoica , Stoica Constantin – brutari, Sofronie Petre – ajutor de brutar Milan Stoica, Stanco Bogoe – brutar, Anastaso Trajan – brutar, Chirea Tarpeca – manufacturier; 1906/1908 – Svetan Apostol, Tudor Apostol – brutari și Ștefan Apostol – muncitor forestier, (probabil frați); 1914/1915 – Milan Stoica, Nicolae Voiscovici și Chirea Alexandru -brutari ,Stoian Serbin, Riste Gardan, Milam Dima; Comuna Negoiești – 1904-1914 – Constantin Voinea, Mihail Voinea, Nicodim Voinea- brutari, Clime Costea – negustor de bragă și cafegiu.
Plăcintele și telemeaua, de origine macedoneană
Ca fapt divers, macedonenii sunt cei care aduc plăcintele cu brânzeturi în brutăriile de la noi și procesul de realizare a brânzei telemea, procesată și vândută la noi în Brăila sub numele de telemea de Brăila, mai apoi telemea de Dobrogea și de Sibiu.
Prof. Stancu Claudiu