Se-ntinseră iar zăpezile peste dealurile Ciupercenilor! E prima zi a lunii februarie şi sătenii de pe Valea Tismanei se întorc spre Zorzila, una dintre cele mai înalte coline din preajma satului Văianu. De Sfântul Trifon …

 
Nori albi şi grei s-au aşezat peste crestele albe ale Carpaţilor noştri. S-au încărcat de nămeţi înalţi de câţiva metri munţii. Aici, în vatra satelor agăţate de dealurile ce însoţesc îndeaproape malurile Motrului, grămezile de …

Ninse decembrie, pe la mijlocul lunii, de se întroieni tot satul. Ani buni au trecut de când nu a mai nins aşa de frumos. Era spre capătul zilei, niţel după amurg.  Nori plumburii şi groşi …

Abia se zăreşte zăpada-n cuşma Iorgovanului! Pare trist şi singuratic muntele încremenit în tăcere. I se văd toate încărunţirile frunţii. Nici viscolul nu-i şuieră pe umeri. Stins e glasul văilor, părăsită-i pârtia, întunecaţi sunt fagii, …

 
E decembrie și ninge frumos peste țară. Trăim clipe încărcate cu simțăminte revelatoare, nemaiîntâlnite. Sărbătorim un secol de la împlinirea unui vis epocal în milenara istorie a românilor – Unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat al …

 
Cu uneltele la cingătoare, gârbovită şi niţel cam brumărită, toamna se retrage spre adâncimi de codru, să se piardă încet-încet prin ceţurile timpului. Ştie ea unde se duce! În templul său, natura pare la fel …

Zgribulit şi-ngândurat, noiembrie se lasă spre iarnă. Toamna va ieşi curând din calendar. A-ncremenit se pare peisajul, pădurile s-au învelit deja în broboada primei ninsori vâltorite de vântul rece şi tăios, scăpat din sălbatice despicări …

Se tot petrece noiembrie prin grinduri şi codri, foşnind pe poteci şi-n şuier de vânt, prin ramuri adastă să-şi vânture frunze, una câte una, mereu mai puţine, pe ram şi pe prund. Nu s-a gătit …

 
Iarna s-a ivit în buza poienilor căţărate spre culmi de munte. Peste crânguri, flăcărui galbene, multicolore, au împurpurat pădurile într-un tablou de toamnă rară şi nebănuit de frumoasă. Vântul hoinăreşte neascultător prin ramuri, desfrunzindu-le şi …

 
Liniştită şi tăcută, luna coboară peste pădurile înalte ale Cioclovinei. Prin negura timpului, pare-se a se auzi paşii călugărului Nicodim răscolind frunzişul veşted, risipit de adierile lui octombrie peste malurile râului limpede şi neprihănit. Adoarme …

Foşneşte prin păduri vânt răcoros de toamnă. Şi vântură frunze galbene, arămii şi roşii peste firul potecii agăţate de coastă până pe umerii dealurilor cu vii încărcate de uimirea strugurilor. Aici, octombrie a adus sărbătoarea …

 
 
Deîndată ce-şi mângâie genele cu lumina zilei, prin izvorul din Munţii Pădurea Neagră, fluviul începe a cutreiera Europa dinspre apus spre răsărit înnobilând cu unda sa emblematică mai multe capitale europene. Ieşind triumfală din peisajele …

Se duc spre adâncimi de toamnă zilele. Anotimpul întârzie să-şi deschidă toate cămările bogăţiei. Suntem dincolo de miezul lui septembrie şi cărările sunt încă înecate de creştetul ierbii înverzite de ropotul ploilor. Se topesc amiezile …

 
 
Spre vârfuri de munţi se ivesc valuri de nori întunecaţi, fugăriţi din urmă de vântul rece al toamnei scăpat din misterele de piatră ale piscurilor înalte. De pe coastă zboară în roiuri răzvrătite mulţimi de …

Mă obişnuisem cu vremea asta ciudată, când se pierde vara-n toamnă şi se-ntrepătrund anotimpurile uitându-şi zilele printre pământeni. Anul acesta, timpul nu a avut astâmpăr, nu a fost deloc răbdător ca altădată.  A respectat rânduiala, …

 
Suntem în luna lui Cuptor şi căutăm cea mai groasă umbră, izvorul cel mai apropiat, să scăpăm de toropeală, răcorindu-ne în şuviţele argintii ale apei ivite din adâncuri. În aceste zile, viaţa este tot mai …

Lumina limpede a zilei coboară dinspre păduricea care a înveşmântat cu arboret râpele de altădată din Padină. E o dimineaţă reconfortantă pentru acest iunie de rodnică binecuvântare a pământului şi ofrandelor lui. Sunt ani buni …

O adolescentă din Mehedinți, în vârstă de 15 ani, s-a gândit să-i facă un cadou… Dunării, de ziua ei. Cu o voce de aur, cu multe premii importante câștigate, Sorina Boboruță a vrut să arate lumii că Mehedinți nu înseamnă numai danț și vorbitul în graiul specific din zona de munte a județului, ci și muzica „de baltă”, cum se spune, câmpie și multă, multă Dunăre. Mai mult, fluviul trece, aici, printr-un defileu superb, un adevărat rai pentru turiștii care, de multe ori, lasă muntele sau marea, pentru a-și petrece concediile la pensiunile din zonă.