Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Actualitate » În așteptarea unei Strategii privind investițiile în infrastructura unităților de învățământ

În așteptarea unei Strategii privind investițiile în infrastructura unităților de învățământ

Submitted by on 4 July 2017articol citit de 1,000 ori | No Comment

Asociația ”Școala Gorjeană” a organizat marți, 4 iulie 2017, o masă rotundă dedicată problematicii infrastructurii școlare și a ce ar urma să urmeze în acest domeniu. Manifestarea a beneficiat de participarea reprezentanților  atât a partenerilor-Instituția Prefectului Județului Gorj, Consiliul Județean Gorj, Inspectoratul Școlar Județean Gorj, Primăria Târgu-Jiu-cât și a instituțiilor invitate: Primăria Târgu-Cărbunești, Primăria Bălești, Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ Gorj, Cabinet Parlamentar Mihai Weber, Colegiul Economic ”Virgil Madgearu” Tg-Jiu, Colegiul Tehnic ”General Gheorghe Magheru”, Colegiul Tehnic Nr 2, Liceul Tehnologic Roșia Jiu, Liceul Tehnologic Roșia de Amaradia, Școala Gimnazială Căpreni, Școala Gimnazială Dragotești, Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș” Ceauru-Bălești ș.a. Întreaga dezbatere, practic o ediție specială a emisiunii ”ȘCOALA GORJEANĂ” pentru N-SAT TV, poate fi văzută în 5 iulie de la ora 19.00 la postul de televiziune amintit.

Prima concluzie a întâlnirii găzduită de Sala Maură a Prefecturii Gorj a fost că autoritățile gorjene sunt deschise față de o asemenea tematică și sunt conștiente de importanța unui asemenea subiect. În intervenția sa, prefectul Ciprian Florescu a subliniat importanța unui asemenea demers dar și dezideratul ca lucrurile să nu se oprească doar la o asemenea întîlnire, identificarea problemelor și întocmirea unei Strategii în domeniu fiind încurajată de Guvernul României.

Viceprimarul municipiului Târgu-Jiu, Adrian Tudor, avea să exprime câteva din motivele prin care o asemenea Strategie a țării pe reabilitarea infrastructurii unităților școlare ar ajuta comunitățile locale. Bunăoara, investiția Municipalității în campusul școlar de la Bârsești, lucrare în derulare, pare la acest moment puțin fundamentată având în vedere numărul de elevi din prezent. Domnia sa crede că în acest caz se cere o analiză și o redistribuire a acestor spații spre alți beneficiari sau activități de care să profite cât mai mulți elevi.

Cristian Toader Pasti, consilier personal al președintelui Consiliului Județean Gorj, Cosmin Popescu, a salutat o asemenea dezbatere și o consideră foarte necesară deoarece resursele care se cheltuie pentru școli sunt foarte mari dar acestea ar trebui să se îndrepte spre asigurarea calității, infrastructura directă suferind modificări importante în ultimii ani. O intervenție interesantă și articulată a avut reprezentantul ISJ Gorj, inspectorul Melania Popescu. Alte intervenții interesante au avut primarul de Tg-Cărbunești-Dănuț Birău și șeful de cabinet al deputatului Mihai Weber, Octavian Teodorovici.

Nevoia de Strategie

Reprezentanții Asociației ȘCOALA GORJEANĂ, prof. dr. Marius Buzera și lect. univ. dr. Adelin Ungureanu, au prezentat o serie de informații care ar trebui să stea la baza elaborării Strategiei României pentru reabilitarea infrastructurii unităților de învățământ. Reținem printre altele că  specialiștii Băncii Mondiale au constatat că, în general, școlile din România nu sunt supraaglomerate, peste jumătate din ele au chiar spații excedentare în raport cu numărul elevilor înscriși. Cu toate că doar 10% dintre școlile din România sunt supraaglomerate, acest fenomen predomină la orașe  și mai ales în licee. Astfel, din totalul școlilor din mediul urban, 14,5% dispun de o capacitate insuficientă în raport cu numărul elevilor. Paradoxal, datele analizei privind capacitatea școlii evidențiază că puțin peste jumătate(56%) din elevii români învață în școli supraaglomerate sau supradimensionate. Infrastructura de educație din România este inadecvată pentru un număr mare de elevi(peste 1,2 milioane).

Reținem că în general, rezultatele evaluării spațiilor de învățământ evidențiază o capacitate inadecvată a infrastructurii de educație în raport cu evoluțiile demografice. Potrivit rezultatelor analizelor de până acum, 57,8% dintre școli dispun de capacitate excesivă, deservind unul din trei elevi. În același timp, 22% dintre elevi sunt expuși fenomenului de supraaglomerare și capacității insuficiente, limitând astfel procesul didactic. Acești factori sunt importanți în luarea deciziilor privind alocarea fondurilor pentru investițiile în infrastructura de educație. Prioritizarea școlilor supraaglomerate pe baza unui proces decizional multidimensional devine astfel obligatorie.

În viitoarea Strategie privind reabilitarea infrastructurii școlare, trebuie să se țină cont de anumite realități. Astfel, accesul elevilor cu dizabilități fizice este limitat, cel puțin 47% dintre școlile din România nu facilitează accesul persoanelor cu dizabilități fizice. Alt lucru important, în România peste 42% dintre clădirile în care funcționează școli sunt amplasate în zone cu risc seismic ridicat, iar aproximativ o treime dintre aceste clădiri au fost construite înainte de 1963.

Specialiștii Băncii Mondiale au realizat o evaluare a situației existente privind sursele de încălzire, grupurile sanitare, sistemul de canalizare, sistemul de alimentare cu apă, sistemul de colectare a gunoiului menajer și autorizația sanitară. Aflăm astfel că peste un sfert din școlile din România, cu precădere cele din zonele rurale, utilizează sobele ca principala sursă de încălzire. În ceea ce privește condițiile sanitare, aproximativ 30% dintre școlile din România nu au grupuri sanitare în incinta școlii, situație cu impact asupra unui număr de peste 230 000 de elevi la nivel național. Mai reținem că , aproximativ 10% dintre unitățile de învățământ primar și secundar din România nu au acces la un sistem de canalizare corespunzător iar aproximativ una din șase școli din țara noastră nu are acces la o sursă autorizată de alimentare cu apă. În plus, un sfert din unitățile de învățământ nu dispun de un serviciu organizat de colectare a deșeurilor iar aproximativ 14% din școlile de la noi funcționează fără autorizație sanitară.

 

La finalul manifestării, președintele Asociației ”Școala Gorjeană”-profesorul Cornel Șomîcu-avea să declare: ”Am început astăzi o serie de activități cu scopul de a impulsiona autoritățile să grăbească elaborarea unei Strategii. De fapt,  Guvernul României a solicitat anul trecut  asistență tehnică Băncii Mondiale pentru realizarea de investiții strategice în infrastructura de educație. Astfel, Banca Mondială și Ministerul Educației Naționale prin CNDIPT, au semnat un Acord pentru Servicii de Consultanță prin care se va furniza asistență pentru luarea unor decizii informate privind investițiile în infrastructura de educație. Va fi elaborat un proiect de Strategie privind investițiile în infrastructura unităților de învățământ, punctul de pornire pentru pregătirea ”Strategiei naționale a României privind investițiile în infrastructura unităților de învățământ”.

Se au în vedere trei repere fundamentale: analiza amplă a datelor cantitative și calitative în România, constatări rezultate din cercetări internaționale, principii directoare corelate cu prioritățile naționale și europene. Urmărind cel de-al treilea reper fundamental, se urmărește creșterea participării la toate nivelurile de învățământ, reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii, creșterea ratei de absolvire, îmbunătățirea tranziției către învățământul superior, creșterea calității și relevanței și promovarea învățării pe tot parcursul vieții.”

 

Comments are closed.