Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Târgu-Jiul în vremea primarului Vasile Lascăr (1879-1883) (IV)

Târgu-Jiul în vremea primarului Vasile Lascăr (1879-1883) (IV)

Submitted by on 17 September 2015articol citit de 1,114 ori | No Comment

Vasile Lascăr s-a născut pe meleagurile Gorjului, la Şomăneşti, în data de 3 noiembrie 1852, fiind cel mai mic dintre cei patru fii ai lui Manolache şi Raluca Lascăr. Tatăl său a fost pe rând pitar, serdar, iar după ce s-a stabilit, în 1842, la Târgu Jiu s-a căsătorit cu Raluca Urdăreanu, urmaşă a unei vechi familii boiereşti gorjene. După ce a absolvit cursurile primare şi gimnaziale, tânărul Vasile Lascăr a urmat liceul din Craiova, iar în 1872 a plecat în Franţa, unde s-a înscris la Facultatea de Drept din Paris. Izbucnirea Războiului de Independenţă îl determină să se întoarcă în ţară şi se înrolează voluntar în miliţia oraşului Târgu Jiu, deşi fusese scutit de recrutare.

Vasile Lascăr a acționat permanent în interes public

Vasile Lascăr a acționat permanent în interes public

Într-o adresă către Poliţaiul oraşului din 7 iulie 1879, V. Lascăr se plânge că în ciuda contractului încheiat la 19 ianuarie 1879 între Primărie şi dl. I. Nicolăescu privind iluminatul public ,,lipsa numărului suficient de lampe, iar pe de alta reaua lor întreţinere lasă aşa de mult de dorit, încât dacă ar intra cineva seara în oraşul nostru ar avea dreptul să zică că suntem nişte oameni care au oroare de lumină”. Câinii vagabonzi, murdăria de pe străzi şi porcii ,,care se plimbă măreţ pe străzi ca nişte oameni care pare că au căpătat dreptul de cetăţeni”, toate acestea nu-l descurajează pe tânărul primar, care este decis să schimbe lucrurile.

Modernizarea Târgu-Jiului

La 17 septembrie 1879, Consiliul Comunal, alcătuit din V. Lascăr, preşedinte şi Gh. Ionescu, M.I. Dănăricu, V. Scorţeanu, Marin Petrescu, Stan Gheorghiu, membri, decide lărgirea străzilor Tudor Vladimirescu şi Eliade şi pavarea lor cu piatră, iar la 22 septembrie votează 1000 lei pentru construirea a două diguri la podul cel mare şi aprobă ,,lărgirea străzilor Fraternităţii şi Magheru prin exproprierea unui stânjen din grădina d-lui Săftoiu”.
În aprilie 1880, Primăria Tg. Jiu scoate la licitaţie ,,facerea şoselei după str. Sf. Treime…şoselei cimitirului…construirea unui pod de la pârâul de la cismele şi facerea a două şosele la ambele capete ale podului”. La 18 mai 1880 se încheie un contract prin care primarul ,,…am dat în antreprindere d-lui Ion Gherud nivelarea şi pavarea cu pietriş a curţii Bisericii Catedrale, destinată ca plaţ pentru diferite ceremonii…iar după terminarea terasamentului, antreprenorul va fi obligat a aşterne şi un strat de pietriş în grosime de zece centimetri. Şoseaua ce se va nivela şi împietri prin noua piaţă începând din strada Victoriei şi până în matca Jiului vechi. …În urma terminării terasamentului antreprenorul va fi obligat ca pe axa şoselei să pună un strat de pietriş în grosime de 15 centimetri, iar la margini acest strat să aibă o grosime de 10 centimetri. Pentru aceste lucrări mijlocind preţul de lei 820, Primăria se obligă a răspunde lei 400 când jumătate aproape lucrarea se va constata că e terminată şi restul între părţi după trebuinţă când cea din urmă parte se va da după ce dl. Inginer va da aviz că lucrarea este complet terminată”.
Deoarece Şcoala Primară de Fete avea nevoie de reparaţii urgente, primarul Vasile Lascăr încheie un contract la 29 august 1880 cu Ianoş Şonţu, care, contra sumei de 360 lei, va face următoarele reparaţii: mărirea claselor III şi IV, facerea din nou a coridoarelor, adică cel din faţa şcolii şi cel din faţa dependinţelor, repararea plafonului în clasele I şi II, înlocuirea a 16 geamuri ,,care sunt sparte din cauza vijeliilor”, vopsirea a 2 table de calcul şi repararea sobei în clasele III-IV.
Deoarece la 15 iulie 1880 se împlineşte ,,termenul împrumutului de 23 500 lei făcut în anul 1871 de către comună la dl. Naum Gheorghiu, împrumut care este în condiţiuni foarte oneroase, deoarece comuna plăteşte procent de 12% şi veniturile comunale nu ajung decât pentru plata dobânzii acestui împrumut, iar împrumuturile făcute de Casa de Consemnaţiuni se face cu dobândă de numai 5% şi cu amortisment”, Consiliul Comunal aprobă cererea primarului privind un nou împrumut în valoare de 30 000 franci pe 5 ani, cu care să se achite cel vechi.
Vasile Lascăr nu ezită să intre în conflict cu politicienii locali, atunci când consideră că aceştia nu acţionează în favoarea interesului public. La 6 octombrie 1881 Primăria acţionează în judecată Consiliul Judeţean pentru că a construit o clădire pe terenul primăriei şi nu acceptă ca în aceasta să se mute clasele primare, clădirea fiind ocupată de prefectură şi cazarmă. În faţa intransigenţei primarului V. Lascăr, Prefectura Gorj bate în retragere, anunţând, la 21 noiembrie, că ,,s-au luat măsuri ca de la 1 ianuarie să se instaleze 2 clase primare în edificiul de şcoală”. (Va urma)

Cristian Grecoiu

Comments are closed.