România este lovită în ultimele zile de un imens scandal numit al interceptărilor, mai exact de cine este abilitat prin lege să facă interceptările infractorilor în diverse dosare. Apărut într-un moment interesant, în anul când cele mai spectaculoase nume căzute în lupta anticorupție își vor afla sentințele, scandalul interceptărilor pare doar o manevră a politicului care să amâne sau să anuleze munca în această direcție. Până la urmă indiferent cine face munca de interceptare, procurorul, polițistul, agentul secret sau toți trei la un loc, rezultatul ar trebui să intereseze în cel mai înalt grad opinia publică. Decizia CCR este cel puțin dată în pripă iar de data aceasta merită menționată promptitudinea CSAT și Guvernului care au venit cu o soluție de compromis. Doar că SRI-ul și până acum punea la dispoziția procurorilor probe, de ce acum această muncă să fie înlocuită? Semnele de întrebare rămân!
La începutul acestei săptămâni, decizia Curții Constituționale a României privind neconstituționalitatea dispozițiilor privind efectuarea supravegherii tehnice de ”alte organe specializate ale statului” a fost publicată în Monitorul Oficial. Suntem în fața unei decizii majore care interzice SRI să facă interceptări la cererea procurorului. Decizia CCR este definitivă și general obligatorie. De asemenea, Ordonanța de urgență a Guvernului privind interceptările a fost publicată în Monitorul Oficial. Documentul a fost adoptat de Executiv, la finele săptămânii trecute, într-o ședință specială, după ce a fost avizat de CSAT.
Schimbările legislative
Schimbările aduse de Ordonanță merg la Legea nr 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii unde se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 8 se introduc două alineate noi, cu următorul cuprins: ”(2) Pentru relația cu furnizorii de comunicații electronice destinate publicului, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor este desemnat cu rolul de a obține, prelucra şi stoca informații în domeniul securității naţionale. La cererea organelor de urmărire penală, Centrul asigură accesul nemijlocit şi distinct al acestora la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice prevăzute la art.138 alin. (1) lit.a) din Codul de Procedură Penală. (3) Condiţiile concrete de acces la sistemele tehnice al organelor judiciare se stabilesc prin protocoale de cooperare.” 2. Articolul 13 se modifică și va avea următorul cuprins: „Organele Serviciului Român de informații nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reținerii sau arestării preventive și nici dispune de spatii proprii de arest. Prin excepție, organele Serviciului Român de Informații pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale conform art.55 alin. (5), (6) Cod procedură penală pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, conform prevederilor aceluiași cod.”
Cel puțin pentru moment lucrurile ar trebui să se liniștească iar lupta anticorupție, principala problemă de siguranță națională a României la acest moment, să meargă mai departe. Într-un orizont de timp, mai lung sau mai scurt, statul român ar trebui să facă investiții masive în tehnică și personal ca să preia această activitate atât de complexă. Din păcate, există interese majore ca lucrurile să nu se lămurească iar lupta anticorupție să sufere un recul, dosarele aflate în diverse stadii de cercetare sau în instanțe să aibă probleme iar cei corupți să aibă o șansă în plus să scape de rigorile legii. Nu putem să nu ne gândim că acest atac orchestrat de CCR a venit din neant, există prea mari interese ca unele dosare să fie lipsite de probe, și aici credem că întreaga clasă politică este interesată. Gândiți-vă ce ar fi însemnat ca acum DNA, DIICOT, Parchetul General să fie obligate de pe o zi pe alta să își formeze echipe de specialiști, fără să mai vorbim de suportul tehnic, să urmărească corupții sau alți infractori. În numele ”drepturilor omului”, românii riscă să piardă tot ce s-a câștigat major în ultimii ani. Și ar mai fi ceva, un procuror oricât ar fi de competent nu poate să suplinească lipsa unui specialist în domeniile de urmărire, înregistrare ambietală, fotografiere ș.a., lucruri care de regulă într-o țară le fac agenții secreți și avem extrem de multe filme care ne spun asta. Un agent secret se face într-o perioadă foarte lungă de timp și, presupunem, cu fonduri foarte mari.
Semne de întrebare
Cu siguranță, prin apariția Ordonanței de Urgență a Guvernului lucrurile vor merge în direcția dorită dar nu cu viteza adecvată. După ce asupra unui fost judecător al Curții Constituționale-gorjeanul Toni Mihail Greblă-planează acuzații grave, dovadă că dosarul a fost trimis în instanță, ar trebui să fim extrem de circumspecți cu deciziile Curții Constituționale. Jurnalista Sorina Matei sesizează niște lucruri foarte grave în motivarea celor șapte judecători ai Curții Constituționale la decizia privind interceptările. Motivarea conține erori grave indicate toate expres la punctul 36, pagina 16, din decizia nr.51 din 16 februarie 2016: ”Un articol indicat de Curtea Constituţională în Codul de Procedură Penală al Germaniei nu există, ambele capitole indicate de Curtea Constituţională ca exemplu în Codul de Procedură Penală a Suediei se referă de fapt la crime şi liberare condiţionată, secţiunea indicată tot ca model de urmat din Codul de Procedură Penală al Slovaciei se referă la martori iar alte articole din codurile de procedură penală ale Cehiei şi Luxemburgului sunt şi ele greşite. Unul se referă la reţinerea/ deschiderea unui pachet/ transport iar celălalt la operaţiunile de infiltrare făcute în investigaţiile penale, nicidecum la acţiunile de punere în executare a supravegherii tehnice.Alte articole indicate de cei 7 judecătorii constituţionalişti drept mostre în motivare fac referire chiar şi la colaborarea organelor judiciare cu serviciile de informaţii interne din statele respective.”, adaugă jurnalista Sorina Matei.
Aceeași ziaristă atrăgea atenția zilele trecute pe blocul personal și asupra unei alte anomalii, o adresă oficială a Guvernului către Curtea Constituțională în această problemă a fost blocată la Cancelaria Primului-Ministru de 7 luni. Iată doar două probleme care ne fac să privim cu suspiciune scandalul interceptărilor. Mai mult, un alt lucru semnalat de jurnalistul Ion Cristoiu trebuie analizat cu atenție, pe lângă Guvern, nici Senatul și camera Deputaților, deși au fost solicitate, nu au prezentat puncte de vedere în prealabilul deciziei CCR.
Toată lumea din presă a vorbit de colaborarea DNA-SRI, adică procuror-ofițer SRI, iar rezultatele au fost din cele mai bune și nu au contravenit legii. Greu de crezut că SRI ar fi făcut anchete penale, practic a pus la dispoziția procurorului și judecătorului probe și alte materiale, inclusiv cu suport tehnic, dar asta nu încălca legea. Faptul că din lupta anticorupție încercăm să scoatem specialiștii, inclusiv prin scandalul pe OUG-ul dat, arată că scopul este mult mai perfid.