Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Primele documente din arhivele gorjene au fost digitalizate

Primele documente din arhivele gorjene au fost digitalizate

Submitted by on 5 May 2016articol citit de 1,165 ori | No Comment

Apariția tehnologiiilor avansate a generat în rândurile publicului iubitor de istorie mari așteptări și speranțe, mai ales în ceea ce privește accesul al documente. Internetul abundă de pagini în care sunt prezentate expoziții sau chiar muzee virtuale. Nici arhivele românești nu puteau să rămână în afara acestui curent general și s-au integrat în lumii virtuale, participând la proiectul Digitizarea documentelor medievale din Arhivele Naționale ale României, proiect în care a fost inclus și Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale.

Arhivele gorjene intră în epoca informatizării

Arhivele gorjene intră în epoca informatizării

Prezentarea generală a proiectului

Proiectul Digitizarea documentelor medievale din Arhivele Naționale ale României a demarat în ianuarie 2015 propunându-și să digitalizeze toate documentele medievale din sistemul Arhivelor Naționale anterioare anului 1600, fiind primul proiect de mare anvergură din țară pentru digitalizarea arhivelor. Este implementat de Universitatea din Bucureşti în parteneriat cu Arhivele Naţionale ale României, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi Arhivele Naţionale ale Norvegiei și finanţat de Mecanismul Financiar SEE 2009-2014, prin Programul PA16/RO12 „Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural”, după cum rezultă din comunicatul de presă al Universității din București postat pe site-ul Arhivelor Naționale.
Tot din această sursă aflăm că sunt vizate „32.000 de unităţi arhivistice, care conţin 36.000 documente inventariate şi circa 250.000 de copii digitale după documente şi sigilii”, aflate la 32 de servicii județene ale Arhivelor Naționale ale României, cele mai multe găsindu-se la Serviciile Județene Cluj, Sibiu, Brașov, Iași, Covasna și Maramureș precum și la Serviciul Arhivele Istorice Centrale din București. Aceste documente sunt scrise în paleografiile (scrieri vechi) latină, maghiară, germană, slavă, chirilică (cele din Transilvania) și slavă, română (cele din Țara Românească și Moldova.
Același comunicat de presă ne spune că la finalizarea proiectului, a cărui perioadă de implementare „este de 17 luni, până în Aprilie 2016”, se preconizează a se realiza cităm „o bază de date cu cele 32.000 unităţi arhivistice, accesibilă online gratuit, cu multiple căi de identificare a documentelor de către utilizator. În plus, pentru șapte filiale județene de arhivă, care au cele mai mari cantități de documente, se va crea câte un portal web, în cadrul căruia va exista o secțiune dedicată unui muzeu virtual”, iar „valoarea totală a proiectului este de 3.942.848,08 lei, din care 85% este finanțare nerambursabilă din Mecanismul Financiar al SEE (Norvegia, Islanda și Lichtenstein), iar 15% este finanțare nerambursabilă din bugetul național”.

Documentele din arhivele gorjene digitalizate

La acest proiect Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale a contribuit cu un număr redus de documente și anume 6 aflate în colecțiile arhivistice Colecția „Documente foi volante” și Colecția „Fonduri personale-Fondul Romeo Cosoroabă”, din care 4 documente sunt originale și 2 sunt copii. Toate aceste documente au fost emise în a doua jumătate a secolului al XVI-lea și sunt scrise în paleografia slavă și chirilică (5 dintre ele), printre acestea se numără și cel mai vechi document original deținut de arhivele gorjene, adică cel din anul 1577, din timpul domnitorului Mihnea Turcitu.
Numărul redus de documente din perioada vizată de proiect se explică prin faptul că arhivele gorjene s-au înființat târziu (1951), iar cea mai mare parte a documentelor vechi au fost achiziționate de Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulesc” din Tg-Jiu înființat în anul 1894, unde se păstrează câteva zeci de documente din perioada care face obiectul susnumitului proiect, Arhivele Naționale din București, Academia Română, Serviciul Județean Dolj al Arhivelor Naționale înființat în anul 1931 sau de muzeul Olteniei din Craiova care funcționează tot din perioada interbelică, la ultimele două instituții desfășurându-și activitatea Neobositul cercetător C. S. Nicolaescu-Plopșor, care începând din deceniul trei al secolului trecut a efectuat numeroase cercetări de teren în toată zona din nordul județului nostru efectuând săpături arheologice la Bumbești-Jiu și la Baia de Fier.
Aceste 6 documente au fost scanate la finalul lunii martie 2016 urmând ca după prelucrare să fie parte a bazei de date care va fi accesibilă publicului la finalizarea proiectului.
Deși pare nesemnificativ, acest număr restrâns de documente reprezintă un început ce sperăm să se poată continua și cu documentele din secolele următoare.

Ion Hobeanu

Comments are closed.