EXCLUSIV Apa potabilă și canalizarea gorjenească(II)

Loading

 

În partea a doua a demersului nostru jurnalistic, vom lua în discuție importanța și necesitatea dezvoltării cu rapiditate a serviciilor de alimentare cu apă și canalizare pentru populație, în contextul în care fondurile nerambursabile de la UE bat la poarta României și noi le lăsăm să aștepte. Nu de alta, dar s-ar putea ca după prea multă așteptare, să se plictisească și să se întoarcă în conturile de la Bruxelles.

Deși Programul Operațional Infrastructură Mare, care finanțează proiectele majore în domeniul apă-canalizare din România, are perioada de implementare între anii 2014 și 2020, până în prezent, nu a prea fost deranjat cu absorbția.
În primul rând, guvernanții noștri au tras de timp foarte mult cu definitivarea programelor europene și autorizarea agențiilor de plăți, ceea ce a întârziat proiectele pe care le vizau operatorii din domeniu.

APAREGIO, nici nu prea vrea, nici nu prea…poate

În acest subiect de care ne ocupăm, cel mai bine ar fi să luăm exemplul companiei APAREGIO GORJ SA Târgu Jiu, pentru a clarifica situația din perspectivă locală, care de fapt este cea care ne și doare pe noi gorjenii.
Așadar, să reamintim, pentru început, că APAREGIO a fost desemnată operator județean specializat pe domeniul serviciilor de alimentare cu apă și canalizare menajeră.
Pe lângă asta, la nivelul Consiliului Județean Gorj a fost înființată Asociația de Dezvoltare Intracomunitară în domeniul Apei (altfel spus, ADIA), care ar trebui să îi aducă laolaltă pe toți reprezentanții administrațiilor publice locale din județ, care să adere la obiectivele APAREGIO.
Subliniem că “ar trebui”, pentru că unii dintre aceștia nu prea sunt interesați de o astfel de alianță, mai ales că s-ar impune o uniformizare a tarifelor la apă și canalizare (acolo unde există rețea de canalizare), prin creșterea celor actuale.
Este extrem de simplu de dedus gândirea domnilor edili: dacă se măresc tarifele, localnicii îi vor arăta cu degetul și sunt șanse foarte mari să nu mai fie realeși. Prin urmare, mai bine se complac în starea actuală, când prețurile practicate sunt ca și inexistente, nu se poate vorbi de o eficiență economică a activităților prestate, iar lumea este mulțumită cu serviciile primite, chiar dacă apa este de proastă calitate iar canalizarea nu prea există. Nu mai vorbim de eventualele avarii la rețele, care se repară când se poate, cum se poate și cu ce se poate.
Dacă ați fi tentați să credeți că aceste lucruri sunt specifice doar primarilor de comune, nu este chiar așa, fiindcă și orașele care nu au vrut să fie partenere cu APAREGIO la primul proiect (cel finanțat prin POS mediu 2007-2013), adică Rovinari, Turceni și Tismana, nici acum nu prea își dau interesul să grăbească definitivarea documentelor de aderare la ADIA.

A pune carul înaintea boilor

De fapt, mai este o piedică în calea APAREGIO, în demersul său de a accesa în condiții optime fondurile europene nerambursabile. Ne referim acum tocmai la fondurile naționale acordate comunităților locale prin faimosul PNDL (inclusiv pentru rețele de apă și canalizare), care are și părți bune, dar și din alea rele. Spunem asta pentru că, în primul rând, se epuizează resursele naționale în timp ce fondurile europene nu sunt accesate decât într-o mică măsură și, în al doilea rând, se produc tot felul de încurcături între proiectele finanțate din cele două surse.
De exemplu, orașele Rovinari și Târgu Cărbunești au obținut finanțare prin PNDL pentru proiecte de modernizare a infrastructurii de drumuri locale, pentru care urmează să înceapă execuția lucrărilor. Apoi, va veni APAREGIO, al cărei proiect este mai întârziat și va introduce rețele de apă și canalizare spărgând asfaltul care nu-i de prea mult timp așternut, după care vom comenta cu toții despre cât de proaste sunt drumurile în România.
Vedem astfel că vor fi în permanență probleme și nemulțumiri, când, de fapt, s-ar fi putut pune în practică o strategie simplă: investițiile să se realizeze în funcție de priorități. Asta ar fi însemnat ca, în toate localitățile care vizează astfel de proiecte, să se introducă, inițial, rețelele de apă și de canalizare, iar la final să se modernizeze drumurile.
Dacă tot ne legăm de PNDL, am vrea să mai tragem un semnal de alarmă. Umblă vorba că proiectele finanțate prin acest program național (așa cum este canalizarea din Drăgoeni, localitatea componentă a municipiului Târgu Jiu – principalul beneficiar al APAREGIO) sunt mult mai atractive pentru reprezentanții administrațiilor locale beneficiare, decât cele finanțate din fonduri externe, pentru că ar fi mai puțin controlate. De aici, trageți dumneavoastră, cei care citiți aceste rânduri, concluziile …
Dar, să revenim la APAREGIO, pentru că nu am epuizat piedicile pe care le întâmpină și vom pomeni o problemă care vine din obligațiile pe care le are de îndeplinit beneficiarul conform ghidului de accesare a POIM 2014-2020.
Aceasta ține de aglomerările de peste 2000 de locuitori, care sunt considerate eligibile pentru tot teritoriul național, fără să se țină cont de specificul localităților din zona de deal și munte. Păi în județul Gorj, orașele mai mici și cam toate comunele au peste 2000 de locuitori, dar sunt împrăștiate pe toate coclaurile și numai cu aglomerări nu seamănă.
Astfel, județul Gorj riscă să fie privat de investiții în anumite zone unde chiar sunt necesare. Și să nu uităm, totuși, că de la nivelul forurilor europene sunt impuse României obligații referitoare la protecția mediului înconjurător (care țin exclusiv de sistemele de canalizare și epurare a apelor uzate menajere), a căror neîndeplinire ar putea atrage sancțiuni mari, până la urmă, în sarcina noastră, a tuturor.
Pentru a nu se ajunge aici, ar trebui să conștientizeze, să se coalizeze și să intervină toți aleșii noștri. Dar problema ar trebui să stea în atenția presei locale, poate ar trebui să renunțăm la a căuta subiectele de scandal din jurul APAREGIO și să încercăm să promovăm mai mult astfel de obiective de investiții de interes major pentru comunitatea gorjenească.
Așa, cred că am deveni, cu toții, mult mai utili.
În speranța că ne-am făcut înțeleși, vă dorim să beneficiați, cât mai repede, de servicii de utilitate publică de calitate!