Au clădit cu sudoarea frunții o țară care i-a uitat, când puteau beneficia de roadele muncii lor au constat că pentru ei nu au mai rămas bani. Tot mai mulți dintre ei pleacă pe drumul fără întoarcere și nu știu ce au avut de ispășit în această viață, alții încă se mai agață de o speranță.Cei care s-au îmbogățit după Revoluție, patroni sau politicieni mai ales, și-au însușit pe mai nimic rodul sacrificiilor mai multor generații. România actuală, de fapt cea din 1989 cu mult ”fard”, s-a făcut cu eforturi enorme ale părinților și bunicilor noștri, o țară din care unii nu au terminat de furat nici în trei decenii. Din păcate, cei sacrificați atunci suportă și acum toate umilințele unor pensii de mizerie și acuzațiile unor oligofreni că nu mor mai repede.
Așa cum spuneam, mai nou, o parte din tânăra generație-jumătate în analfabetism funcțional-contestă bătrânilor și dreptul la viață. Deși nu muncesc, nu au arătat vreodată că ar fi capabili de altceva decât de a apela la buzunarul părinților, tinerii fac politică cu iz fascist și solicită nici mai mult nici mai puțin ca bătrânii să se abțină de la vot că să nu le afecteze lor viitorul. Întrebarea care se pune ar fi care viitor? Cu o pregătire precară, fără cultul muncii, cu o educație cetățenească redusă, viitorul României nu arată deloc bine. Unii dintre tineri fug în străinătate ca să nu plătească pensia celor aflați acum în această situație și nu se gândesc nici un moment la situația lor peste decenii. Ei așteaptă de la statul care le-a dat totul pe degeaba, în schimbul a nimic, să le dea și atunci ajutoare. Știu lideri de partid de prin Gorj care au trecut de jumătatea vieții și care nu au vechime în câmpul muncii și sunt întreținuți de părinți din pensie sau salariu, unii chiar muncind afară. Și ”speranțele” astea sunt votate uneori ca să ”salveze” țara!
În ultimele săptămâni țara a fost aruncată în haos de războiul Președinte, Guvern și Parlament, doar pentru că au crescut pensiile pentru cei care merită asta cu prisosință. De parcă nu ar fi vorba de oameni care merită fiecare bănuț, imbecili plătiți cu bani grei de finanțele mondiale nu pridudesc să anunțe apocalipsa. România se împrumută acum greu de pe piața mondială, procedură standard practicată de toate țările democratice, pentru că anumite autorități din România nu contenesc să anunțe dezastrul. Dacă ne uităm la președintele Iohannis sau la obscurul senator Cîțu, mai că am putea crede că datoria externă va fi plătită de urmașii lor! Bineînțeles, e doar un joc politic prin care cei sacrificați în ultimii 50 de ani o mai pățesc odată iar cei care nu au construit nimic, politicienii care ar fi ignorați total în alte țări, ajung în poziții nemeritate. Politicienii PDL-PNL poate ne explică unde s-a dus împrumutul României la FMI de 20 de miliarde de euro luat de Traian Băsescu? Ca o comparație, în ultimii trei ani România a crescut datoria externă cu doar 4 miliarde de euro și grație lui Ceaușescu păstrăm statutul de țara cea mai puțin împrumutată din Uniunea Europeană.
Ce nu știu sau se fac că nu văd cei care dau cu piatra, în România s-ar instala haosul dacă nu ar exista cei cinci milioane de pensionari. Ce să mai spunem de faptul că majoritatea acestor oameni au pensii foarte mici în raport cu munca pentru că așa a fost crescută o țară. Știm că tinerii nu prea discern și știm și de ce, poate încă îi mai putem învăța că așa cum se comportă cu părinții de același tratament vor beneficia, în țară sau afară. Când vor pricepe aceste adevăruri simple ar putea fi prea târziu!
