Cred că la acest moment toată lumea s-a convins că partidele politice tradiționale au pierdut mult din turație, deja scorurile electorale ale acestora mai mult încurcă decât ajută construcțiile guvernamentale actuale.. Partidele politice tradiționale suportă o pronunțată erodare a încrederii publice coroborată cu fragmentarea electoratului și incapacitatea guvernelor de a rezolva diverse crize. Noile partide, numite populiste în Europa și extremiste în România, cresc cu fiecare zi care le ține departe de puterea executivă.
România a intrat de curând în hora țărilor în care modelul clasic al partidului politic de masă se schimbă radical. Este un lucru normal atât timp cât creșterea costului vieții, inflația și stagnarea economică au lovit în toată Europa. Doar că europenii se văd obligați să iasă în stradă deoarece e tot mai evident că deciziile majore sunt luate de organisme supranaționale gen Uniunea Europeană și nu de structurile naționale și politicienii aleși în fiecare țară. Pentru România se întâmplă și lucruri bune, cel puțin la alegerile din 2024 și 2025 a putut fi văzută o restrângere a influenței primarilor și baronilor locali iar acest proces probabil că va continua.
Doar că reașezarea structurilor de putere politică din fiecare țară, inclusiv România, se face în dauna partidelor politice tradiționale(social-democrați și creștin-democrați). Influența tot mai scăzută a acestora, PSD-ul a coborât cu circa 20% în două decenii în România dar încă este lider, a dus la apariția unor guvernări slabe caracterizate de eterogenitate și instabilitate. Dacă criza guvernamentală din România a părut mare să nu uităm că în alte țări din Europa, un exemplu Belgia, negocierile pentru formarea guvernelor durează luni de zile, blocând reformele necesare și adesea solicitate de cetățeni în stradă.
Răspunsul populației, mai ales al celei tinere,a fost aderarea din ce în ce mai mult la valul suveranist și populist. Centrate în special pe trei probleme comune specifice statelor dezvoltate din Uniunea Europeană-adică migrație, tranziție verde și energie scumpă-la care se adaugă dificultăți specifice fiecărei țări, a scos oamenii în stradă și lucrurile par să nu se oprească aici. Atenția este acum centrată pe Franța, Germania și Italia dar cine știe ce ne oferă viitorul?
România este cea mai aproape de prăpastie datorită fragilității regimului democratic. Dacă la asta adăugăm măsurile fiscale nepopulare, inclusiv dificultățile bugetare, pot duce România într-un derapaj periculos. Se pare că asta dorește să prevină PSD-ul prin ”descălecatul” la Guvern, doar că erodarea acestuia, ca și a PNL-ului, a făcut deja loc unor partide de gen AUR, SOS ș.a. Blocarea unor partide și a unor lideri politici de a nu candida nu poate fi o soluție pe termen lung!
