LANSARE ”Cartea satului. O monografie altfel despre Frătești – Gorj”, autor Gelu Birău

Încă un sat al județului Gorj beneficiază de o scriere monografică. Este vorba de satul Frătești din comuna Lelești, județul Gorj, al cărui istoric  s-a aflat, o perioadă mai lungă de timp, sub lupa cercetătorului, istoriografului, poetului și economistului dr. Gheorghe Birău, cunoscut în lumea scriitoricească sub numele de Gelu, cum de altfel și semnează majoritatea lucrărilor sale.

Volumul la care ne referim se intitulează ”Cartea satului. O monografie altfel despre Frătești – Gorj” și a apărut recent la Editura Măiastra din Târgu Jiu, în condiții grafice deosebite.

În prima parte a lucrării sale de 530 de pagini, autorul alocă un spațiu generos istoricului satului său natal, începând de la originea denumirii acestuia, prezentarea mai multor documente de atestare a așezării, evoluția acesteia, cartea de hotărnicie, hotarele și vecinătățile așezării de-a lungul anilor, ș.a.  Astfel aflăm, din cele prezentate de autor, că așezarea este menționată în documentele vremii încă de la începutul secolului al XVI-lea.

De asemenea mai aflăm că, în trecut, documentele vremurilor au consemnat aici mai multe  denumiri de Frătești, respectiv Frăteștii de Sus, Frăteștii de Jos și Frăteștii-Birnici și Frătești-Moșneni, autorul detaliind și explicând cum au stat lucrurile prin prisma condițiilor socio-economice pe care le-a traversat comunitatea. Reținem astfel că ”satul este cunoscut întâi sub denumirea de Frătești încă din anul 1518 iar mai târziu, începând cu 1604, comunitatea se împarte în Frătești-Birnici și Frătești-Moșneni, apoi în Frăteștii de Jos și Frăteștii de Sus, iar în final a devenit iarăși Frătești”.

Totodată autorul documentează  originea transilvăneană a mai multor familii de români care au fost nevoiți sa migreze de pe locurile de baștină și treacă munții spre sud, parte din ei stabilindu-se în această zonă, inclusiv  în satul Frătești.

În cuprinsul lucrării sale, autorul face referire la tradițiile locului, la portul popular, apelând chiar la amintirile lui Gabriel Culcer despre petrecerile organizate  la Frătești  și cum se petrecea în familia Voiculescu ”O zi de  Sântă Marie”  în perioada interbelică.

Capitole distincte din lucrare sunt dedicate istoricului bisericii din sat, istoricului și activității școlii din sat, activității Băncii Populare ”Salvarea” din Frătești, precum și obștilor sătești Straja, Grivele, Valea Susenilor și Plaiul Vălari.

Însă partea cea mai însemnată a lucrării este dedicată oamenilor locului și mai ales istoricului și genealogiei câtorva vechi familii din sat, unele chiar ramuri ale neamurilor autorului cărții la care ne referim.

Interesant este și faptul că autorul a reușit să obțină și să includă în cartea sa mai multe fotografii vechi cu oameni ai locului îmbrăcați în frumosul port popular specific zonei.

Mai remarcăm că, în lucrarea sa, autorul subliniază faptul că abia în secolul 20 au apărut mai multe monografii sau consemnări, unele publicate, altele rămase în manuscrise, despre istoricul comunei Lelești din care a făcut parte și satul Frătești, realizate de intelectuali ai locului precum  înv.  Petre P. Popeangă, Eleonora Bardan, prof. Ion Grigoroiu, prof. Constantin (Dinu) Șt. Mărgulescu, prof. Virgil Petcoiu, ș.a.

Totodată autorul  Gelu Birău își arată recunoștința față de cercetătorii de dinaintea sa, Ion Măruță și Constantin Bubulete, care i-au ”oferit bucuria” de a afla că și domnia sa este ‹‹o ramură din stejarul sau ”mărul” cel mare al neamului Măruță, călătorul din Banat obligat de vremuri să treacă munții pe la 1650.››

Dar iată și destăinuirea autorului referitoare la motivația scrierii acestei lucrări: ”Mi-am propus de multă vreme să vorbesc despre sat, să mai așez o cărămidă lângă cronicile fabuloase alcătuite despre neamul Culcerilor, Măruțeștilor și Voiculeștilor. Eu vreau să scriu și despre strămoșii mei, despre familiile obișnuite, mai sărace dar la fel de vechi și de importante pentru comunitate, despre clăcașii, birnicii căpitanului Dumitrașcu și apoi ai mănăstirii Tismana ori împroprietăriții lui Alexandru Ioan Cuza, despre neamurile care au dispărut ori s-au transformat, s-au topit prin căsătorii unele cu altele”.

Iar din ”Argumentul”, plin de nostalgie și motivație,  al autorului, aflăm ”povestea” acestei cărți, la care ne-am referit,  pentru care, de la nașterea ideii de a o scrie până la materializarea acesteia, Gelu Birău a ”purtat acest gând, în buzunar, zeci de ani”. Iar acum, cu ”Cartea satului” în față, noi cititorii apreciem efortul și munca de cercetare depuse de-a lungul anilor, precum și acribia cu care autorul a lucrat.

În cele ce urmează, apreciem oportun a reține și câteva informații biografice despre autor.

Gheorghe (alias Gelu) Birău s-a născut la 20 februarie 1955, în satul Frăteşti, comuna Stăneşti (astăzi comuna Lelești),  județul Gorj, fiindfiul lui Grigore și al Victoriei Birău.

Urmează cursurile claselor I-IV la școala primară din satul Frăteşti(1962-1966), iar clasele V-VIII (1966-1970) la Școala Gimnazială din satul Leleşti, după care pe cele ale Liceului Economic Târgu Jiu. Este absolvent al Facultății de Științe Economice din cadrul Universității din Craiova, ca șef de promoție.

De asemenea domnul Gheorghe Birău este doctor în științe economice al Universității din Craiova cu teza intitulată ”Privatizarea și mutațiile structural funcționale în sistemul bancar din România”, elaborată sub coordonarea științifică a prof. univ. dr. Constantin Bărbăcioru.

După absolvirea studiilor universitare (1979), Gheorghe Birău este repartizat  ca economist la Banca Națională a României, Sucursala Gorj, unde îndeplinește, mai întâi funcția de șef de serviciu, iar din anul 1990, funcția de director până la retragerea din activitatea profesională (februarie 2020).

Fiind un foarte bun profesionist în domeniul bancar, Gheorghe Birău a fost solicitat și cooptat în rândul corpului profesoral, mai întâi cel al Universității ”Jiul de Sus” Târgu Jiu, iar mai apoi cel al  Universității  ”Titu Maiorescu” din București, precum și al Universității ”Constantin Brâncuși ” Târgu Jiu, în cadrul cărora a predat discipline de specialitate.

În calitatea sa de doctor în economie și cadru didactic universitar, Gheorghe Birău a desfășurat și o intensă activitate de cercetare științifică, materializată în articole de specialitate, o parte prezentate la sesiuni științifice și publicate în volumele acestora, iar o parte publicate în reviste de specialitate.

De asemenea dr. Gheorghe Birău a elaborat materiale destinate pentru uzul studenților săi, iar rezultatele muncii sale de cercetare științifică universitară, s-au materializat prin includerea lor în câteva volume științifice și didactice.

Dar, Gelu Birău și-a manifestat înclinația spre creația poetică încă din anii tinereții, când începe să scrie versuri, iar prima  sa poezie i-a fost publicată  la vârsta de 13 ani în culegerea “Mlădițele Gorjului” (1968), acesta fiind unul dintre cele mai fericite momente din viața domniei sale.  Apoi în anii pe când era elev la Liceul Economic Târgu Jiu, îl întâlnim pe Gheorghe Birău ca  membru al colectivului de redacție al revistei școlare a liceului ”Ecou”. Ulterior, Gheorghe Birău publică în reviste liceale ori studențești și debutează  în revista „Flacăra”(1981).

Pasionat de literatură, domnul Gheorghe Birău a frecventat, de-a lungul anilor cenaclurile literare: ”Orfeu”(Craiova), ”Ramuri” (Craiova) și ”Columna”(Târgu Jiu), colaborând cu numeroase reviste în care a publicat parte din creațiile și studiile sale.

Poetul, economistul, cercetătorul, universitarul și bancherul Gheorghe Birău a debutat editorial cu volumul de versuri ”Cântece esențiale”, apărut la Editura „Spicon” (1993, Târgu-Jiu), urmat de alte volume de versuri, istoriografie și monografii bancare, cărți de specialitate și monografia satului său natal. Dintre cărțile scrise de  Gelu Birău mai amintim: ”Odiseea aurului BNR, Tismana 1944-1947”,  în două ediții(Editura “Oscar Print”, București, 2015 și 2020);  ”Starea de umbră”, poezie, în două ediții (ed. I – 1998, Editura Spicon, Târgu Jiu; ed. a II-a – 2010, Ed. Scrisul Românesc, Craiova); “Cântece esențiale”, ediția a doua revizuită şi adăugită (2010, Editura “Oscar Print” Bucureşti); ”Gorjul bancar. Banca Națională”,în două ediții (2000 – la Ed. Alex. Ștefulescu, Târgu Jiu și 2010 la Ed. “Oscar Print”, București); ”La Masa Tăcerii/Dinner at the Table of Silence”,volum colectiv, Editura „Clusium”, Cluj-Napoca, 2002, traducere în limba engleză de Liliana Ursu; ”Pământ în cuminţenie”, poeme (Editura ”Clusium”, Cluj-Napoca, 2002); ”Chants/Cântece” (Editura ”Alexandru Ştefulescu”, Târgu Jiu, 1999; traducere în limba franceză de Paula Romanescu). La acestea se mai adaugă și două volume de specialitate, respectiv ”Contabilitate bancară”, (coautor, Editura “Renaissance”, Bucureşti) și ”Mangementul riscurilor şi performanțelor bancare”,(coautor, Editura Universitaria, Craiova).

În final mai menționăm faptul că poetul, cercetătorul și istoriograful Gelu Birău este membru al Uniunii Scriitorilor din România, precum și membru activ al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. D. Șerban”, iar noi folosim acest prilej pentru a-i adresa felicitări atât pentru acest volum la care ne-am referit cât și pentru întreaga sa activitate scriitoricească. Totodată îi urăm succes deplin în materializarea viitoarelor sale proiecte scriitoricești.

 dr. Victor Troacă

Președinte, Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. D. Șerban”