
Anul Jubiliar 2025 de la Roma reprezintă o oportunitate unică, oferită doar o dată la 25 de ani, de a experimenta un eveniment spiritual și cultural de o amploare extraordinară. Participarea la acest An Sfânt nu este doar o călătorie, ci o investiție în îmbogățirea personală și spirituală, o șansă de a fi martor la tradiții și ceremonii care definesc esența patrimoniului cultural și religios al umanității.
În Anul Jubiliar se deschide Poarta Sfântă a Bazilicii Sfântul Petru, care simbolizează invitația la reînnoire spirituală și reconciliere. Trecerea prin această Poartă, deschisă doar în timpul Anului Sfânt, oferă pelerinilor posibilitatea de a primi indulgențe plenare, iertarea păcatelor.

În plus, accesul la mormântul Sfântului Petru, situat sub altarul principal al bazilicii, este un privilegiu deosebit acordat pelerinilor în acest an special.
Muzeele Vaticanului, recunoscute pentru colecțiile lor impresionante de artă și artefacte istorice, oferă în Anul Jubiliar 2025 tururi ghidate speciale intitulate „Pelerinii speranței”. Aceste vizite tematice permit descoperirea simbolurilor și mărturiilor speranței prezente în capodoperele expuse, îmbinând astfel aprecierea artistică cu reflecția spirituală.
Roma însăși se transformă în timpul Anului Jubiliar, devenind un oraș al sărbătorii și al comuniunii universale. Străzile și piețele sale istorice sunt animate de pelerini și turiști din întreaga lume, creând o atmosferă vibrantă și plină de viață. Participarea la acest eveniment oferă nu doar ocazia de a vizita locuri sacre și monumente istorice, ci și de a trăi o experiență colectivă de credință și speranță.
Așadar, participarea la Anul Jubiliar 2025 de la Roma este o experiență de neratat, care îmbină spiritualitatea profundă cu bogăția culturală și istorică a Cetății Eterne. Este o oportunitate rară de a fi parte dintr-un eveniment global care celebrează speranța, credința și unitatea.
Jubileul „Anului Sfânt” 2025 la Roma este un mare pelerinaj internaţional la care peste 30 de milioane de turiști din întreaga lume sunt aşteptaţi la Roma.

Organizat o dată la un sfert de secol, jubileul este o perioadă de conversie şi penitenţă şi constă într-o lungă listă de evenimente culturale şi religioase – slujbe, expoziţii, conferinţe, concerte.
Un jubileu este un an sfânt special de har și pelerinaj care, de obicei, are loc o dată la 25 de ani, deși Papa poate convoca ani jubiliari extraordinari. O parte centrală a jubileului sunt Porțile Sfinte. Aceste porți, care se găsesc în Bazilica San Pietro și în celelalte bazilici majore din Roma, sunt sigilate din interior și se deschid doar în timpul unui an jubiliar. Pelerinilor care trec printr-o Poartă Sfântă le sunt iertate păcatele. Jubileele au rădăcini biblice, deoarece epoca mozaică a stabilit ca anii jubiliari să aibă loc la fiecare 50 de ani pentru eliberarea sclavilor și iertarea datoriilor, ca manifestări ale milostivirii lui Dumnezeu. Practica a fost restabilită de Papa Bonifaciu al VIII-lea în anul 1300, cu deschiderea Porții Sfinte la fiecare 25 de ani. Anul jubiliar, cunoscut și sub denumirea de Anul Sfânt, a fost proclamat pentru prima dată în 1300 de Papa Bonifaciu al VII-lea, ceea ce a ajutat Biserica să atragă atenția statelor în război către Isus.
Originile jubileului se leagă de Vechiul Testament, aşa cum explică Sfântul Scaun: „Legea lui Moise a fixat pentru poporul ebraic un an special: «Să consacraţi anul al cincizecilea şi să vestiţi libertatea în ţară pentru toţi locuitorii ei: să fie pentru voi an jubiliar; fiecare din voi să-şi primească înapoi proprietatea şi fiecare să se întoarcă în familia lui.”
Etimologic, cuvântul „jubileu” derivă din ebraică, „jobel” (sau yobel), care înseamnă „ţap”, cu referinţă la cornul de berbec utilizat în ceremoniile sacre în timpul jubileelor antice.

Anul Jubiliar este An Sfânt pentru că se desfăşoară cu rituri sacre solemne, dar şi pentru că are ca obiectiv sfinţenia oamenilor.
În Anul Sfânt 2025, care durează din Ajunul Crăciunului 2024 până la Bobotează (6 ianuarie 2026), pelerinii trec prin „Porțile Sfinte” – intrări speciale ale celor patru mari bazilici papale din Roma, care sunt sigilate în afara anilor jubiliari.
Au o poartă sfântă cele patru bazilici majore din Roma: Sfântul Petru, Sfântul Ioan din Lateran, Sfântul Paul din afara Zidurilor şi Sfânta Maria cea Mare.
Anul jubiliar 2025 al Bisericii Catolice, supranumit „Jubileul speranţei”, se va încheia odată cu închiderea Porții Sfinte a bazilicii Sfântul Petru. Este o manifestare de mare amploare, ce va cuprinde sute de evenimente la Roma şi în toată lumea, inclusiv în România.
Accesul la mormântul Sfântului Petru, unul dintre cei 12 apostoli ai lui Isus, considerat și primul Papă din istorie, se face numai cu permisiune specială. Dar, cu ocazia Jubileului, credincioșii pot vedea lăcașul sfânt, protejat de o sticlă specială, având accesul gratuit. Mormântul său, situat sub altarul principal al Bazilicii Sfântul Petru din Vatican, este un loc de profundă semnificație spirituală. Pentru pelerini, vizitarea acestui mormânt reprezintă o oportunitate de a se conecta direct cu rădăcinile credinței creștine și de a reflecta asupra moștenirii spirituale lăsate de apostol.

Anul Jubiliar 2025 este marcat de un logo și un imn oficial, menite să simbolizeze și să comunice esența acestui eveniment sacru.
Logo-ul prezintă patru figuri stilizate, reprezentând întreaga umanitate venind din cele patru colțuri ale pământului. Aceste figuri se îmbrățișează reciproc, simbolizând solidaritatea și fraternitatea care unesc popoarele.
Prima figură ține strâns crucea, semn al credinței și al speranței de nezdruncinat, esențiale în momentele de încercare. Sub aceste figuri, valuri agitate sugerează că pelerinajul vieții nu se desfășoară întotdeauna pe ape liniștite, iar ancora formată de prelungirea crucii în valuri subliniază speranța ca stabilitate în mijlocul furtunilor vieții.
Culorile utilizate în logo au semnificații profunde: albastrul simbolizează credința, pacea mondială, liniștea și rugăciunea; verdele reprezintă speranța nesfârșită, creșterea, renașterea și viața nouă în Hristos; portocaliul exprimă entuziasmul și bucuria, iar roșul evocă pasiunea și dragostea lui Hristos, manifestate prin sacrificiul Său pe cruce.
Crucea centrală din logo nu este statică, ci se apleacă spre umanitate, sugerând apropierea și sprijinul constant oferit de credință. Prelungirea crucii într-o ancoră, scufundată în valuri, simbolizează speranța care stabilizează și ghidează credincioșii prin provocările vieții.
Pe lângă logo, Anul Jubiliar 2025 este acompaniat de un imn oficial, compus pentru a reflecta tematica și spiritul acestui eveniment sacru. Imnul servește drept expresie muzicală a credinței și speranței care animă pelerinii în călătoria lor spirituală.
Aceste elemente vizuale și muzicale îmbogățesc experiența spirituală a pelerinilor și subliniază mesajul central al Anului Jubiliar 2025: un apel la solidaritate, credință și speranță în călătoria comună a umanității.Vaticanul a lansat un imn scris de Pierangelo Sequeri, pe muzica lui Francesco Meneghello, pentru a proclama și a cânta cu voce tare valorile Anului jubiliar în întreaga lume. Imnul jubileului 2025 este intitulat Pelerini ai speranţei, al cărui refren este:
„Foc ce arde şi îmi dă speranţă,
Sus la tine-ajungă cântul meu,
Eşti izvor de viaţă infinită,
Eu pe cale-n Tine mă încred.”
În Anul Jubiliar 2025, participanții vor avea ocazia să exploreze în Muzeele Vaticanului opere de artă celebre – precum frescele lui Michelangelo din Capela Sixtină, tablourile din sălile lui Raphael, grupul statuar Laocoon etc. – și să descopere modul în care aceste creații reflectă teme de speranță, credință și reînnoire spirituală. Astfel, pelerinii și vizitatorii vor avea oportunitatea de a se conecta nu doar cu patrimoniul artistic al Vaticanului, ci și cu valorile spirituale pe care acesta le promovează.
Anul Jubiliar 2025 promite să fie un moment de reflecție și reînnoire pentru credincioși din întreaga lume, iar inițiativele precum tururile „Pelerinii speranței” contribuie semnificativ la îmbogățirea experienței spirituale a pelerinilor care vor vizita Roma în această perioadă.
George Niculescu