Dascălii, sacrificații crizei

La ora când scriem aceste rânduri, nu știm dacă Daniel Funeriu își va continua mandatul  în fruntea Educației sau va fi înlocuit cu un alt ministru. Dacă Legea Educației Naționale poate fi socotită un succes pentru că se impunea  o schimbare, salariații din învățământ au suficiente lucruri să-i reproșeze acestui ministru prin scăderea fără precedent al nivelului de trai.
Până  a vedea în anii ce vor urma cât de eficientă va fi legea amintită, cadrele didactice nu pot să uite ce au pierdut prin noua legislație:  salariul de merit (15% din salariu pentru 15% dintre angajați); sporul de doctorat (10 % din salariul de bază); prima de instalare (un salariu de bază);  al XIII – lea salariu; premiul de  2% din fondul de salarii;  decontarea a 6 călătorii pe an și multe altele. Nivelul de trai al cadrelor didactice a scăzut dramatic și nu sunt semne că vor veni și zile mai bune pentru oamenii care slujesc tânăra generație.
Dacă întrebi orice cadru didactic ce a pierdut în ultimii ani o să-ți mai amintească și alte lucruri cum ar fi, de exemplu, că pensionarea personalului didactic cu 3 ani înainte de limita de vârstă, fără diminuarea pensiei nu se mai regăseşte în Legea Educaţiei Naţionale şi nici în Legea Pensiilor. De asemenea, sporul de izolare care se dădea cadrelor didactice care lucrează în zone greu accesibile și necăutate s-a diminuat de la 80% la maxim 20%. Învățământul este singurul sector bugetar unde nu se mai acordă sporul pentru condiții vătămătoare și periculoase(sporul de ecran) pentru că nu există un regulament de acordare făcut de MECTS.
Pierderile sunt cu mult mai numeroase, practic dascălii au rămas fără  tot ce au câștigat în două  decenii de lupte sindicale. Ne bazăm această afirmație pe o listă foarte lungă de drepturi pierdute:  anularea tranșelor suplimentare de vechime la 30,35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ; anularea reducerii normei didactice cu două ore de care beneficia personalul didactic cu gradul I și 25 de ani vechime în învățământ; eliminarea pentru 2012 a celor 6 salarii în caz de deces, prevăzute de Legea 284/2010; distincțiile din învățământ nu s-au mai acordat din 2008 iar salariile au fost diminuate cu 25% etc.
De parcă asta nu ar fi fost suficient, cadrele didactice au pierdut în ultimii ani prima de vacanță, tichetele cadou, cei 100 de euro pentru cărți, decontarea navetei și alte drepturi. Cei care citesc aceste rânduri ar putea identifica poate și alte pierderi, concluzia fiind că învățământul nu a fost deloc un domeniu favorit al actualei guvernări. Oamenii școlii pun o asemenea situație pe seama faptului că actualul președinte nu ar fi reușit un vot concludent în acest sector la ultimele alegeri, de aici o anumită ostilitate. E posibil să existe un sâmbure de adevăr!  Putem să anticipăm însă cu cine nu vor vota cadrele didactice la următoarele alegeri!