Curtişoara înseamnă, pentru cei mai mulţi dintre noi, un sat din Gorj, în care se află Muzeul Arhitecturii Populare. În realitate, acest cuvânt înseamnă mult mai mult. E numele unei foste comune, dispărute în 1968, o dată cu reîmpărţirea administrativ- teritorială şi vine, potrivit istoricului Alexandru Ştefulescu, de la ”Curte”, cuvânt care ar proveni de la cohortele romane ce au staţionat în apropiere şi de la curtea cnejilor din neamul Basarabilor, ce-şi aveau cuibul pe Jiu, de la Haţeg până la Dunăre.
Satul Curtişoara aparţine acum oraşului Bumbeşti- Jiu şi se află în partea de sud- est a acestuia, la graniţa cu municipiul reşedinţă de judeţ, Târgu Jiu. Cu toate astea, caracterul său rural nu s-a schimbat deloc, iar urmele centrului civic al fostei comune se mai văd şi acum: Fântâna Eroilor Neamului din răscruci, ridicată de unul dintre primarii comunei, Grigore Şendroiu, un monument a eroilor, de pe care a dispărut vulturul ce era montat în vârful său, vechea şcoală a satului şi localul fostei primării comunale, ulterior cămin cultural, în prezent închis.
Sfârtecată
Comuna Curtişoara a existat mai bine de 100 de ani (1864- 1968) şi era formată din satele Iezureni, Curtişoara, Şofrăceni, Câineni şi Tetila. Legea 2/ 1968, de împărâire administrativ- teritorială a sfârtecat-o, însă, în două. Satul Iezureni a fost arondat Târgu Jiului, satele Curtişoara şi Şofrăceni s-au unit şi s-au numit Curtişoara, iar satele Câineni şi Tetila s-au unit şi ele şi s-au numit Tetila, cele două noi sate fiind alipite la Bumbeşti Jiu. Două delegaţii de oameni de vază ai comunei s-au adresat, atunci, cu memorii către Raionul Gorj, prin care arătau că populaţia se împotriveşte desfiinţării comunei Curtişoara, dar reprezentanţii sătenilor nu au fost luaţi în seamă.
”Curte” veche
Istoricul Alexandru Ştefulescu scria la 1904 despre comuna Curtişoara, în ”Gorjul istoric şi pitoresc”: ”Mai sus se află comuna Curtişoara (cu 1010 locuitori) pe ambele maluri ale Jiului, al cărui nume în crisoavele de prin sec. al XV-lea se vede //Curte// (…) Numele satului //Curte// se trage, probabil, de la cohortele romane ce au staţionat în lagărul stativ din vecinătate la Bârleşti (căt. de Bumbeşti). Poate de altminteri să fi fost aici o curte cnezească a ţării Lytua înainte de întemeierea Statului român, pe timpul când cuibul Basarabilor era pe Jii de la Haţeg până la Dunăre şi unde ei purtau titlul de cnezi. Numirea de Curtişoara i-ar fi rămas după ce Curtea Cnezilor ar fi trecut la Târgu- Jiului, care fiind situat tocmai în răscruciul drumurilor romane într-una din posiţiuni le cele mai favorabile lângă Jiu a luat o desvoltare excepţională, întrecând în desvoltare pe toate celelalte centre de populaţiune dimprejur.”
Personalităţi
Printre mărturiile existenţei fostei comune Curtişoara se află şi monografia sa, publicată în anul 2002 de Titu Pânişoară şi Marin Colţan. Printre numele de persoanlităţi născute pe aceste meleaguri se află: Dragoş Bugă, cercetător ştiinţific în domeniul geografiei şi autor de manuale şcolare şi studii de specialitate, Dumitru Muraru, şeful catedrei de Artilerie a Academiei Militare timp de două decenii, Minerva Rodica Muraru- şef secţie Cardiologie la Spitalul Colţea, profesorul universitar Ion Vasile Surcel, medic ginecolog la Spitalul Universitar din Cluj şi multe alte nume importante de pe aceste meleaguri, pe care nu le vom prezenta aici, din lipsă de spaţiu.
