Complexul Energetic Oltenia, șanse de redresare

Loading

Prezent la emisiunea ”OAMENI ȘI FAPTE” de la EMI TV, Ion Rușeț-consilierul Directoratului CEO-a declarat că recentul credit aprobat de Comisia Europeană pentru colosul energetic din Oltenia are rolul să îi prelungească acestuia activitatea. În perioada următoare, mai multe grupuri energetice vor trece de pe cărbune pe gaze și mai multe cariere se vor închide, printre acestea Roșia și Husnicioara pentru epuizarea stocurilor. Peste 4000 de angajați vor îndeplini în perioada următoare condițiile de pensionare. Activitatea minieră va rămâne doar în Gorj în următorii ani.

Potrivit lui Ion Rușeț, Complexul Energetic Oltenia  generează peste 20 % din producţia de electricitate a României. Comisia Europeană a aprobat recent, în conformitate cu normele Uniunii Europene privind ajutoarele de stat, planul României de a acorda un împrumut temporar în valoare de 251 milioane de euro producătorului de electricitate pe bază de lignit Complexul Energetic Oltenia, care în prezent se confruntă cu dificultăţi financiare în achiziția certificatelor de carbon.

Comisia Europeană ”consideră că împrumutul este limitat la îndeplinire necesităţilor de lichiditate bine identificate ale companiei. În plus, România s-a angajat ca, după şase luni, fie împrumutul va fi rambursat în întregime, fie CE Oltenia va demara o restructurare de amploare pentru a reveni la viabilitate pe termen lung sau să fie lichidată. De asemenea, Comisia a decis că ajutorul contribuie la realizarea unui obiectiv de interes comun, deoarece reduce riscul de insolvenţă care ar putea conduce la posibila pierdere a 13.000 de locuri de muncă într-o regiune caracterizată deja de un nivel relativ ridicat al şomajului” se arată în comunicatul Comisiei.

Din aceste motive, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că împrumutul este limitat în timp, iar efectele sale pozitive depăşesc distorsiunile provocate concurenţei ca urmare a intervenţie publice.

În cursul lunii martie, CEO va intra în posesia banilor. ”Fără acești bani, nu putem să continuăm activitatea. Practic, ce se întâmpla ? Nu achiziționam certificatele, după data de 30 aprilie primeam o amendă de 100 de euro pentru fiecare certificat neachiziționat. Prețul unui certificat este acum în jur de 25 de euro. Asta însemna insolvența, falimentul și lichidarea”, a declarat Ion Rușeț în emisiunea realizată de Cornel Șomîcu la EMI TV.

Pot fi și probleme în perioada următoare. ”Dacă nu vom prezenta programul de restructurare, Guvernul are obligația să treacă la lichidarea companiei. Comisia Europeană ne-a dat aprobarea pentru acest ajutor, dar dacă nu suntem în stare să venim cu acest program, să demonstrăm că putem să facem o tranziție justă din punct de vedere industrial și din punct de vedere social, înseamnă că guvernul României are obligația să lichideze această companie”, a subliniat Ion Rușeț în emisiunea tv menționată.

Investiții europene pentru protejarea mediului din Gorj

Green Deal, pactul ecologic european, este iniţiativa Comisiei Europene prin care se doreşte ca, până în anul 2050, Uniunea Europeană să devină neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, adică să existe emisii la nivelul la care mediul înconjurător nu este afectat. Pentru a atinge acest obiectiv, Comisia a setat mai mulţi paşi de urmat, iar pentru exerciţiul financiar 2021-2027 a fost propus mecanismul de tranziţie justă. În joc sunt 100 mld. euro, la care se adaugă 25% din bugetul Uniunii Europene în perioada 2021-2027 (circa 250 mld. euro).

Într-o anexă la raportul de ţară asupra României,  Comisia Europeană arată că cele mai afectate judeţe de noul Green Deal vor fi Hunedoara cu Valea Jiului în special, Gorjul cu Rovinari/Turceni şi mai puţin, dar nu de neglijat, Dolj, Galaţi, Prahova şi Mureş, notează Ziarul Financiar.

„Activitatea de minerit al cărbunelui este concentrată în cele două subregiuni – Valea Jiului şi Rovinari/Turceni – din judeţele Hunedoara şi Gorj. În cele două judeţe activează 90% angajaţii din activităţile miniere din România şi forţa de muncă dependentă direct de extragerea cărbunelui sau de producţie de energie pe bază de cărbune este de 18.600 de persoane, cu alte 10.000 de persoane care sunt dependente indirect de cărbune”, notează reprezentanţii Comisiei Europene.

Producţia de energie pe bază de cărbune, prima care trebuie eliminată pentru a atinge acest obiectiv, înseamnă în România circa un sfert din mixul energetic. Aproape toată activitatea de minerit de cărbune şi producţie de energie pe bază de cărbune din România este concentrată în Valea Jiului şi zona Olteniei, iar aceste două zone vor fi cele mai vulnerabile. Astfel, este nevoie de investiţii în alte facilităţi de producţie a energiei electrice, dar şi în reconversia angajaţilor ale căror locuri de muncă vor dispărea odată cu exploatarea cărbunelui.

Comisia Europeană recomandă investiţii din fondul tranziţiei juste (7,5 miliarde de euro, parte a mecanismului de tranziţie justă) în implementarea tehnologiei şi infrastructurii pentru energie verde, investiţii în decontaminarea şi conversia centralelor poluante, dar şi investiţii în stimularea de dezoltare pentru noi companii şi în cercetare şi inovaţie.

În ceea ce priveşte angajaţii care vor rămâne fără loc de muncă, reprezentanţii Comisiei recomandă investiţii pentru reconversia profesională şi asistenţă pentru găsirea unui nou loc de muncă.