În Biblioteca Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale se regăseşte un Raport despre starea morală şi materială a bisericii parohiale ,,Sf.Apostoli” din Tg-Jiu din anul 1903 publicat de către preşedintele Epitropiei Icon. Ion Malaescu la Tipografia Romana Marin Predescu în anul 1904. În acest raport sunt surprinse extrem de bine şi de detaliat realităţile anului 1903 raportate la situaţia parohiei gorjene din acea perioadă.
„Referitor la veniturile de care dispun bisericile parohiale se poate înţelege de la sine că acestea nu pot trăi prin ele însăşi. În primul rând nu îşi pot satisface nevoile zilnice pentru personalul lor şi pentru material, cu atât mai mult îşi pot permite a face reparaţii sau reînnoiri din propriile lor venituri. Acestea necesită în permanenţă ajutor spre a fi subvenţionate, cum de altfel prevede şi legea referitor la Onor.Primărie sau chiar casa bisericii, ,,ale căreia unul din principalele scopuri este şi acela de a ajuta la clădirea, reparaţiunea, restaurarea şi dotarea cu mobilierul religios, cu cărţi, vestminte şi vase sacre bisericilor şi monastirilor, precum şi acela de a acorda, în fine, ajutoare bisericilor sărace din ţară, când acestea nu au mijloace pentru a face faţă cheltuielilor cerute pentru întreţinerea lor şi buna îngrijire a cultului” (Art.8 din Legea Casei Bisericii şi art.6 din Regulament).
Parohia ,,Sf.Apostoli” deţinea în anul 1903 380 de familii creştine, după cum se poate vedea din Registrul din numărul parohienilor cu aproape 2500 suflete şi anume: biserica ,,Sf.Apostoli” avea 170 familii şi vreo 1010 suflete, iar biserica ,,Sf.Nicolae” are 210 familii şi vreo 1480 de suflete creştine.
Bugetul bisericilor
Pentru anul financiar 1903-1904 bugetul bisericii parohiale Sf.Apostoli aşa cum acesta a fost aprobat de către Onor. Administraţie a casei bisericii se încheie la partea veniturilor cu suma de 4154 lei, din care suma de 352 este provenită din veniturile proprii ale bisericii, iar suma de 3802 lei este subvenţiunea acordată de către Onor.Primărie bugetului bisericii pentru personal şi material. La partea cheltuielilor este prevăzută suma de 4154 lei, fără nici un excedent.
Pentru acelaşi an financiar, bugetul bisericii filiale ,,Sf.Nicolae” aşa cum acesta s-a aprobat de către Onor.Administraţie a casei bisericii se încheie la partea veniturilor cu suma de 1760 lei, bani 50, din care suma de lei 644, bani 50, este provenită din veniturile proprii ale bisericii, iar restul de 1116 lei este subvenţiunea acordată de către Onor.Primărie bugetului bisericii. La partea cheltuielilor este prevăzută suma de lei 1760, bani 50 fara nici un excedent.
Pangarul
Unul dintre veniturile sigure ale bisericilor şi care mult folos ar aduce bisericii şi creştinilor, scutinndu-i de a plăti ca prinose lumânări falşificate este Pangarul. Introducerea lui în biserici, a devenit ca şi obligatorie, faţă cu disposiţiunile actuale. La bisericile din parohia aceasta este introdus mai de mult timp şi reyultatele obţinute sunt îmbucurătoare sub toate privinţele. Faţă cu disposiţiunile chiriarchale, de a nu se mai îngădui să se producă în biserici lumânări falsificate, ci numai de ceară curată, această Epitropie, căutând a publica aceste măsuri, a dispozat de a nu se mai întrebuinţa în serviciul bisericii decât lumânări de ceară curată, întrucât se foloseşte ceară curată de albine, procurându-se cu 5 lei kilo brută şi în urmă se dă a se lucra la fabricanţi. Nu pot trece cu vederea că dacă s-ar înfiinţa şi în acest oraş o fabrică de lumânări de ceară, folosul ar fi şi mai mare şi am fi apăraţi de orice tendinţă de falsificare. Poate că timpul va remedia şi această lacună, şi oamenii noştri se vor convinge de utilitatea oricăror măsuri. Pentru anul bugetar 1903-1904 Pangarul la biserica Sf.Apostoli a produs un venit de lei 100 care s-a trecut în bugetul bisericii, iar la biserica filială Sf.Nicolae un venit de lei 30 care iarăşi s-a trecut în bugetul bisericii. Ar fi de dorit ca venitul net al pangarului să nu se întrebuinţeze pentru o cheltuială de o altă natură, ci numai pentru procurarea de cărţi pentru înmulţirea bibliotecilor parohiale, care astăzi, am putea zice că sunt la începutul formaţiunii lor.” (Va urma)
Nicoleta-Bianca Bărbuceanu
