Biserică filială a Parohiei Păişani, comuna Stoina, ce deserveşte enoriaşii satelor Stoiniţa şi Runcu, a fost precedată anterior de o biserică de lemn aflată în vechea vatră a satului Stoiniţa, sat amintit şi sub numele de Stoeniţa. Date despre vechea biserică avem în Catagrafia Episcopiei Râmnicului de la 1840 unde se arată că, „pe propietatea de-a valma Stoiniţa, este o biserică de lemn cu hramul Sf. Voivozi construită de Pătru Druţu i popa Ştefan,la anul 1796, noemvrie 8.”
În alte documente, anul construirii bisericii de lemn este diferit, fie 1800 sau 1830-1831, de asemenea este amintit în condicile de evidenţă a celor născuţi, botezaţi, cununaţi, morţi, un al doilea hram al Sf. Grigorie Decapolitul. Sunt amintite unele reparaţii efectuate în 1879 şi 1911. În anul 1923 consiliul parohial a luat hotărârea demolării bisericii, afectată se pare în 1922 de un incendiu provocat de un trăznet şi construirea uneia noi la şoseaua judeţeană. Astfel că, în primăvara anului 1924 se pune temelia actualei biserici, pe terenul donat de localnici cu aprobarea protopopului Gheorghe Pârşcoveanu. De ridicarea ei se va îngriji preotul paroh Dimitrie Petrescu, mai apoi preotul Ion Nicolăescu, în timpul căruia va fi sfiinţită biserica în 1936 de către Prea Sfinţitul episcop al Râmnicului, Vartolomeu Stănescu. Pictura a fost realizată de pictorul Ilie Belgun între anii 1930-1931, cel ce a mai pictat bisericile de la Podari-Dolj, Peşteana-Vâlcea, Sf Nicolae-Craiova. De ridicarea bisericii s-au îngrijit maistorii M. Mărculescu, Iie şi N. Cioroboiu din comuna Adâncata-raionul Amaradia, conform contractului încheiat între părţi, păstrat până azi:
Contract între subsemnaţii Nicolae Mărculescu, Constantin Cioroboiu şi Ilie Cioroboiu, în calitate de maistori de clădit biserici din comuna Adâncata , judeţul Dolj deoparte şi de altă parte subsemnaţii locuitori ai cătunului Stoiniţa, comuna Stoina, prin care declarăm că ne-am angajat cu locuitorii acestui sat a construi din nou un local de biserică ăn acest sat sub următoarele condiţiuni: I Să construim una biserică cu fundaţiune de beton şi restul de zid legată în fier pe deasupra ferestrelor în lung şi-n lat, în toate direcţile,tencuită cu desăvârşire în interior şi exterior, se va lucra tâmplărie complectă ( ferestre, uşi, pardoseală, stranele, jeţurile arhiereşti, iconostas, masă, dulap, uşile de altar, oblon la uşa principală, podul corului ) se va executa acoperişul şi orice lucrare netrecută în acest contract şi care necesită terminarea cum se cade a bisericii, rămânând numai zugrăveala. II Lucrarea se va executa conform planurilor şi devizului ce posedă preotul paroh cu nici o prelungire a pronaosului de o jumătate metru şi a altarului iarăşi de jumătate metru, precum şi două turliţe în faţă. III Începutul lucrării va fi la 15 iulie a anului urmând continu cu lucru până la terminarea pe roşu a bisericii şi acoperită, care nu va trece de 15 septembrie a.c, iar restul lucrării se va executa ăn 1925 cel mai tîrziu până la 1 iulie. IV Preţul acestei lucrări este de 150.000 lei plăţile făcute în rate. V Toate sarcinile contractului către stat ne privesc pe noi maiştri.
Noi, locuitorii declarăm că privim condoţiile de mai sus şi ne obligăm în mod solidar a procura materialul necesar la timp pe locul de construcţie precum şi răspunderile la timp maistorilor, privindu-ne daunele în caz că nu vor executa clauzele acestui contract.
Ne rezervăm dreptul de a aduce un supraveghetor cu drepturi legale pentru observarea construcţiunii acestei biserici pe spesele noastre. Drept pentru care s-a format acest contract între noi în dublu exemplar dintre care unul se va păstra de comitetul de construcţie al bisricii, iar celălalt de noi maistorii, la 8 iunie 1924.
Urmare la conţinutul contractului
După dorinţa comitetului de construcţie intervine o modificare a lucrării mărindu-se biserica cu 2 metri, se măreşte şi preţul lucrării în general cu 15000 ce se vor achita treptat cu lucrarea, la 22 septembrie 1922. actul este semnat de maistorii Constantin Cioroboiu şi D Mărculescu şi membrii comitetului de construcţie preotul paroh I Nicolăescu, protopopul C Petrescu şi Ion Stanciu, precum şi o serie de enoriaşi ce au contribuit cu bani.
Costuri
Aşa cum am arătat mai sus, pentru pictarea bisericii este angajat la 2 iunie 1929, pictorul craiovean originar din comuna Hurezani, Ilie Belgun pentru suma totală de 210.000 lei plătibili până la 1 septembrie 1931, în trei rate. Din păcate suma avută la dispoziţie de epitropia bisericii pentru pictură va fi insuficient strângându-se doar suma de 40.000 lei astfel că, la 3 octombrie 1929 pictorul Belgun somează comitetul construcţiei bisericii să-i plătească avansul promis de 40.000 şi restul de bani în sumă de 70.000 lei până la 1 noiembriei 1929, astfel va sista lucrarea cerând daune în valoare de 120.000 lei.
Jalbă la prefect
Interesantă este cererea adresată de membrii comitetului de construcţie noului prefect al judeţului Dolj, ce uitase se pare, promisiunea făcută comunităţii locale de a ajuta la terminarea acestei bisericii începută de înaintaşii săi liberali, din altă familie politică, ceea ce ne arată că şi la acea vremea societatea şi clerul erau tributare regimurilor politice vremelnice şi metehnelor acestora, la fel ca în zilele noastre : Domnule Prefect, Subsemnaţii membrii ai comitetului de construcţie al bisericii filiale a satului Stoiniţa, comuna Stoina, jud. Dolj, cu deosebit respect, vă rugăm să binevoiţi a ne da ca ajutor suma de cel puţin 80.000 lei pentru sus zisa biserică începutî din 1924, ajunsă azi la pictură, lucru ce l-aţi văzut şi dumneavoastră cu ocazia vizitei făcute, domnule C. Negrescu ne-aţi promis ajutorul….. lucrarea este începută la pictură din anul 1928 de pictorul Ilie Belgun din Craiova, angajată cu suma de 210.000 lei din care s-au plătit doar 26.000. S-a pictat doar sf altar şi un mic început încolo si s-a încetat lucrarea din cauza marei crize n-am mai avut bani să continuăm. Pentru ceea ce s-a lucrat mai suntem datori pentru material precum dovedim cu alăturata la firma Fraţii Petrescu din Craiova cu suma de lei 22.800.
Ve-ţi cunoaşte de asemenea, Domnule Prefect, că această biserică este opera foştilor domni Prefecţi Liberali iar ceilalţi domni Prefecţi nevoind să dea niciun ban. Astfel stând lucrurile ar fi păcat ca să lăsaţi această ctitorie a Partidului Liberal neterminată, rugându-vă cu tot respectul să interveniţi cu înalta Dumneavoastră bunăvoinţă şi suveranitate, ca cel mai deseamă conducător al celui mai mare şi bogat judeţ al ţării şi să ne acordaţi şi nouă un ajutor.
Rămânem în aşteptarea ajutorului solicitat şi vă urăm ca să trăiţi a termina acest sf locaş….
Cu stimă, pr Ion Ncolăescu.
Preotul paroh I Nicolăescu va mai solicita mai apoi aceluiaşi prefect suma de 30.000 lei pentru achitarea complectă a picturii. De asemenea deoarece pictorul Ilie Belgun nu va mai putea continua pictura fiind se pare bolnav o lungă perioadă de timp, va fi angajat pictorul craiovean I. Huştiu să termine pictura bisericii până la data de 15 octombrie 1934. Ca ctitorii, în pomelnicul proscomidialnic al bisericii, mai sunt amintiţi şi învăţătorii Gh. Ionescu, Ion Gh Ivănescu, Ion Stanciu, preoţii Ion Mihăescu şi Ion Nicolăescu, cu familiile.
Reparații ulterioare
Ulterioare reparaţii nu s-au mai făcut până în 1995, 2010-2011, deşi biserica fusese afectata de cutremurul din 1940.
Sub păstorirea actualului preot paroh, Nicola Marin, s-a început refacerea şi reconsolidarea bisericii, afectată din păcate, mai ales fiind pictura interioară de fumul lumânărilor şi zidurile de cutremurul din 1977, prin refacerea turlei, tindei, executarea de centuri la baza temeliei, centură de legătură nord-sud între naos-pronaos, executarea a două centuri de legătură la nivelul medalioanelor, începutul demersurilor de refacere a picturii interioare, tencuiala exterioară a fost decojită şi refăcută şi revopsită. Costul refacerii picturii interioare va fi se pare în valoare de aproximativ 300.000 lei noi.
Claudiu Stancu
