Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie » Aviatori gorjeni în războiul de întregire 1916-1919 (II)

Aviatori gorjeni în războiul de întregire 1916-1919 (II)

Submitted by on 28 July 2014articol citit de 1,427 ori | No Comment

În anii războiului de întregire 1916 – 1919, când România a devenit parte beligerantă a primei conflagraţii extinse la nivel mondial, aviatorii gorjeni şi-au adus o importantă contribuţie la reuşita operaţiunilor militare.

Unul dintre avioanele franceze Nieuport B.B. la manşa căruia s-a aflat şi Vasile Craiu

Unul dintre avioanele franceze Nieuport B.B. la manşa căruia s-a aflat şi Vasile Craiu

În luna octombrie a anului 1916 sosea în România Misiunea militară franceză condusă de generalul Henri Bérthelot. Odată cu sosirea personalului şi a materialului de aviaţie din Franţa, s-a reorganizat şi aeronautica română, constituindu-se trei grupuri de aviaţie, subordonate fiecare unei armate, totalizând 7 escadrile de aviaţie (4 de observare şi 3 de vânătoare), 2 escadrile independente (una de observare şi una de bombardament) subordonate Marelui Cartier General, 4 companii de aerostaţie, un serviciu meteorologic, un parc central de materiale şi o rezervă generală de aviaţie, precum şi un centru de instruire cuprinzând şcolile de pilotaj şi de observatori aerieni.

Eroul aripilor româneşti

În scurt timp, avansat la gradul de locotenent (1 nov. 1916), Vasile Craiu primeşte şi comanda Escadrilei Nieuport 10, care în ianuarie 1917 este aruncată în focul luptelor. De pe aerodromurile din Galaţi, apoi Slobozia-Conachi, aparatele escadrilei decolau pentru misiuni ca: interzicerea accesului aeronavelor inamice în spaţiul aerian de deasupra liniilor române, protejarea avioanelor româneşti de bombardament şi observaţie, ca şi a baloanelor de cercetare, vânătoare liberă, cercetare în adâncime.
Cu noile avioane franceze Nieuport B.B. echipate cu motoare rotative de 80 C.P., înarmate la fel de bine ca şi cele germane, piloţii escadrilei executau 2-3 misiuni în fiecare zi, zburând fiecare câte 8-9 ore. Vasile Craiu, acela considerat inapt de către primul său instructor, devine în scurt timp cel mai bun acrobat al corpului român de aviaţie. A muncit mult pentru a ajunge la acest nivel de pregătire, a efectuat un număr mare de ore de zbor de antrenament şi a studiat cu atenţie avioanele inamice, învăţând singur lupta aeriană. A angajat de mai multe ori lupta cu Fokker-ele nemţeşti, dar acestea, profitând de viteza lor superioară, au fugit de fiecare dată.
De abia la 18 martie 1917 a reuşit Vasile Craiu să doboare primul său Fokker, în apropierea comunei Baldovineşti (Galaţi). Aceasta a fost şi prima victorie a unui pilot de vânătoare român. Prima dintr-un şir de câteva sute în cele două Războaie mondiale.
În 19 aprilie, o nouă luptă aeriană inegală, pe viaţă şi pe moarte între Vasile Craiu şi trei avioane germane, se consumă deasupra aerodromului Galaţi. Atacându-le cu îndârjire, Vasile Craiu reuşeşte să le îndepărteze din zonă.
La 21 aprilie, a luptat cu mult curaj cu alte două avioane inamice, iar în ziua de 12 mai a atacat în zona localităţii Barboşi (judeţul Galaţi), un hidroavion german, acesta amerizând pe râul Siret.
La 15 iunie 1917, Vasile Craiu decolează pentru a proteja un Farman 40 pilotat de Nae Iliescu-Mitralieră. În cursul unei confruntări cu două Fokker-e, românul este lovit de un glonţ german în umărul drept. Reuşeşte, totuşi, să aterizeze forţat, fiind recuperat şi transportat la spital de către pilotul Farman-ului. De remarcat stăpânirea de sine de care a dat dovadă Craiu în această situaţie grea, când a pilotat cu o singură mână.
În urma acestor două evenimente, tânărul aviator gorjean este decorat cu ordine româneşti şi franceze.
Revenit în luptă, Craiu obţine, alături de camarazii săi din escadrila Nieuport-11 un număr de victorii aeriene mai mare decât al tuturor celorlalte escadrile de vânătoare româneşti. Au executat un număr de peste 500 de misuni, totalizând mai mult de 3.000 de ore de zbor.
Una dintre misiunile cele mai interesante a avut loc la începutul lui august 1917. Echipajele de la escadrila Farman-5 au observat unele indicii care semnalau o prezenţă inamică în pădurea Scovarga, în apropiere de Mărăşeşti. Vasile Craiu a primit ordinul de a verifica acest lucru. A făcut-o realizând câteva treceri la mică altitudine deasupra pădurii, dar nu a observat nimic deosebit. În această situaţie, el a lansat o bombă, a cărei explozie a provocat panică în rândul nemţilor, care s-au demascat, dar au şi ripostat.
Craiu a revenit la bază cu avionul ciuruit de numeroase gloanţe.

Comments are closed.