Tinerii și Internetul, între evoluție și regres

Internetul în România a devenit un lucru normal, ca şi curentul sau televiziunea. Nimeni nu poate nega faptul că Internetul este una dintre cele mai mari invenţii din istoria omenirii şi că acesta a deschis noi orizonturi pentru evoluţia omului. Oricât de bun şi indispensabil ar fi devenit web-ul au apărut inevitabil şi modalităţi în care acesta poate dăuna celor pe care e menit să-i servească.

Folosirea excesivă a Internetului poate provoca probleme tinerilor
Folosirea excesivă a Internetului poate provoca probleme tinerilor

Comunicarea a fost mereu esenţială în evoluţia speciei umane, aceasta fiind perfecţionată de secole prin efortul lingviştilor, sociologilor şi chiar al maselor. Secolul XX a adus însă o explozie a comunicaţiei, iar în 2011 ne putem bucura de telefonie mobilă, email, reţele de socializare, conectare wireless şi mai mult, avem acces la toate acestea în majoritatea zonelor populate ale Globului.
Tinerii au fost cei mai deschişi la noile tehnologii, iar majoritatea celor ce trăiesc în mediul urban au telefon mobil, computer conectat la internet, adresă de email, cont pe o reţea de socializare şi folosesc din ce în ce mai mult aceste unelte pentru a păstra legătura cu rudele şi prietenii.
Avem la dispoziţie computere desktop, laptopuri, smartphone-uri, televizoare inteligente, console de jocuri, toate conectate la Internet care ne ajută să ne informăm, să interacţionăm şi să comunicăm fără să ne întâlnim fizic cu alte persoane.

Reţelele de socializare
Acestea pun gratuit la dispoziţia utilizatorilor pe care îi au unelte prin care ei îşi pot găsi vechi prieteni sau îşi pot face şi noi cunoştinţe, posibilitatea de a ţine legătura cu lista de contacte prin mesaje scrise, fotografii sau filmuleţe.
Tinerii sunt cei mai prezenţi în astfel de reţele, unii dintre ei etalând liste de prieteni impresionante, uneori chiar de ordinul miilor de persoane; această listă a devenit printre „cunoscători” un adevărat statut social. Majoritatea utilizatorilor spun că verifică cel puţin odată pe zi ce mai e nou pe reţeaua de socializare, mulţi dintre ei petrecând ore în şir zilnic pe aceste situri. Există pericolul ca, din comoditate, tot mai mulţi oamenii să aleagă aceste metode ca principalele moduri de socializare cu prietenii în defavoarea întâlnirilor şi interacţiunilor fizice.
Cele mai populare reţele de socializare folosite de români sunt Facebook şi Hi5. Potrivit unui studiu realizat de Daedalus Millward Brown în colaborare cu agenţia de comunicare în social media Prodigy acestea se disting prin promovarea unor valori distincte şi specifice. Facebook este asociată cu valori precum stabilitate, conformism, precauţie, iar utilizatorii acesteia sunt educaţi, citesc frecvent bloguri şi folosesc reţeaua pentru comunicaţie, informare, distracţie dar şi pentru a susţine diverse cauze. Hi5 are membrii cu dorinţă de putere, înclinaţi spre egocentrism şi autopromovare, folosind de multe ori profilul lor de pe Hi5 pentru a atrage atenţia.

Chat-ul online
Prima metodă populară pe care românii au folosit-o pentru chat online au fost canalele IRC, unde se întâleau şi discutau la comun şi în privat. A fost pentru prima dată când tinerii români se conectau frecvent la Internet şi îl găseau cu adevărat util.
Apoi a urmat perioada Yahoo Messenger, care deşi nu mai este singura modalitate de chat online, în România a rămas cea mai populară până în ziua de azi. Serviciul gigantului american Yahoo a fost primul care a introdus noţiunea unei liste de prieteni, accesibilă oricând şi de pe orice calculator cu ajutorului unui user şi al unei parole. Programul poate fi folosit gratuit de oricine are un cont de email la Yahoo şi cu timpul a beneficiat de îmbunătăţiri cum ar fi chat-ul audio cu ajutorul microfonului iar apoi a apărut şi chatul video folosind webcamurile.
Odată cu apariţie smartphone-urilor cei care ofereau servicii de chat s-au grăbit să implementeze programele lor şi pe mobile, oferind astfel ocazia utilizatorilor să fie în permanenţă conectaţi şi să poată „chatui” şi mai mult decât în trecut.
Deşi chat-ul online este privit ca un lucru bun pentru că ajută la conectarea uşoară înte oameni la mare distanţa, mulţi adolescenţi români au ajuns să prefere chatul discuţiilor faţă în faţă cu prietenii. Calculatoarele lor au de obicei câte 4-5 ferestre de chat deschise unde discută în paralel cu mai multe persoane odată, iar pe fundal browserul cu o reţea de socializare.
Cercetătorii avertizează că adolescenţii preferă să se retragă în spatele computerului şi uită cum să se comporte faţă în faţă cu o altă persoană, au deficienţe în exprimarea non-verbală şi înţeleg cu mai mare greutate expresiile faciale sau tonurile vocale.
Profesorii din şcoli şi licee au fost alarmaţi de rezultatele slabe obţinute de elevi la probele orale şi scrise la limba şi literatura română. Aceştia au un vocabular sărac şi o exprimare care seamănă din ce în ce mai mult cu cea folosită pe chat. Apar în scrierile elevilor prescurtări de genul: «ca-K», «scoala-sc», «trebuie-tre», «foarte-fff», «mine-mn», «ok-k», «bine-bn», «daca-dak-dk», «ce faci?-cf», «ţ-tz», «nu stiu-nush», «mersi-ms», «nu ai pentru ce-npc», «ce mai faci-cmf», «tu-u». Profesorii spun că părinţii ar trebui să limiteze timpul pe care adolescenţii îl petrec în faţa calculatorului, iar lingviştii avertizează că ne îndreptăm cu paşi repezi spre o mutilare a limbii române.

Online… definitiv
În secolul XXI avem posibilitatea să fim conectaţi în permanenţă şi ni se pun la dispoziţie modalităţi de a munci de acasă, de a plăti facturile sau a face cumpărături pe Internet, putem socializa cu prietenii sau ne putem face prieteni noi, fără a ieşi din casă. Ba mai mult, unii oameni au relaţii amoroase de durată desfăşurate exclusiv prin intermediul Internetului. Având în vedere toate acestea şi gândindu-ne la tehnologiile ce vor apărea în viitor trebuie să ne întrebăm dacă nu cumva o să ajungem să nu mai avem nici un motiv să ne ridicăm de la calculator şi să ne petrecem cea mai mare parte din viaţă online.
Valentina Chirculescu
Mihai Codreanu

Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Fii activ!”, implementat de Asociaţia PRO VERTICAL prin Programul Tineret în Acţiune, cu număr de referinţă RO-12-395-2010-R4, Acţiunea 1.- Tineri pentru Europa, Sub- Acţiunea 1.2.- Iniţiative ale Tinerilor