Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale este cel mai important deţinător de izvoare scrise de pe raza judeţului Gorj, în cei 59 de ani de existenţă fiind adunată o cantitate de 4878,85 m.l. de documente însumând 324 fonduri şi colecţii. În funcţie de natura informaţiilor şi problemelor la care se referă, precum şi de instituţiile care leau creat, fondurile şi colecţiile deţinute de arhivele gorjene pot fi grupate în fonduri administrative, judecătoreşti, economice (industrie, agricultură, comerţ), finanţe, învăţământ, ecleziastice, muncă, sănătate şi ocrotiri sociale, fonduri personale şi diferite colecţii.
Cele mai multe fonduri deţinute de Direcţia Judeţeană Gorj a Arhivelor Naţionale, atât ca număr cât şi ca volum, sunt fondurile administrative. Acestea oferă întro măsură variabilă informaţii despre împărţirea administrativă a judeţului, despre construirea unor edificii publice, efectuarea unor lucrări edilitargospodăreşti, participarea gorjenilor la marile evenimente din viaţa politică, economică şi culturală a ţării şi sunt fără îndoială principalul izvor al scrierii istoriei locale.
Informaţiile deţinute de fondurile şi colecţiile arhivistice sunt puse la dispoziţia cetăţenilor fie prin intermediul sălii de studiu, pentru elaborarea unor lucrări de specialitate, studii, articole expoziţii etc, fie prin intermediul ghişeului de relaţii cu publicul, pentru eliberare de copii, extrase şi certificate necesare rezolvării diferitelor probleme ale acestora.
Deschidere către vizitatori
Accesul la sala de studiu este gratuit şi se face pe baza actului de identitate, în urma solicitării scrise a cetăţeanului pentru eliberarea unui permis de acces. După îndeplinirea formalităţilor iubitorul de istorie va începe o călătorie fascinantă prin trecutul judeţului nostru, putând cerceta toate dosarele şi registrele care răspund cerinţelor temei de cercetare dacă, acestea au o stare corespunzătoare de conservare şi nu afectează interesele naţionale sau drepturile şi libertăţile individuale ale cetăţeanului. Pentru acestea din urmă există o restricţie temporară, putând fi cercetate după 50, 75, 90 sau 100 de ani de la crearea lor în funcţie de problemele la care se referă, iar cele care privesc viaţa privată a persoanei numai după 40 de la moartea acesteia, termene prevăzute de anexa nr 6 din Legea nr.16/1996.
Interesul pentru trecut rămâne mereu viu indiferent de regimul politic cu o tendinţă de creştere în prezent. În sprijinul celor afirmate vine analiza a doi indicatori, prezenţa la sala de studiu şi numărul de permise eliberate, făcută pe ultimii 30 de ani. Astfel în perioada 1980-1989 media anuală la prezenţă a fost 80,8 prezenţe, cu un maxim de 113 prezenţe în anul 1987 şi un minim de 40 prezenţe în anul 1983. În perioada 1990-1999 prezenţa medie anuală este de 174 de prezenţe cu un maxim de 332 prezenţe în anul 1991 şi un minim de 69 prezenţe în anul 1998. În perioada 2000-2009 avem o prezenţă medie anuală de 192,9 prezenţe, cu un maxim de 316 prezenţe în anul 2008 şi un minim de 77 prezenţe în anul 2006. Aceeaşi tendinţă se observă şi la celălalt indicator, în perioada 1980-1989 fiind eliberate în medie 26,3 permise de acces, cu un maxim de 35 permise în anul 1987 şi un minim de 20 permise în anii 1981şi 1986. În perioada 1990-1999 numărul mediu anual de permise eliberate a fost de 71,7 permise cu un maxim de 109 permise în anul 1991 şi un minim de 40 permise în anul 1998. În perioada 2000-2009 numărul mediu anual de permise eliberate a fost de 55,8 permise cu un maxim de 95 permise în anul 2009 şi un minim de 32 permise în anul 2007. Creşterea numărului de cercetători şi de prezenţe după anul 1990 se datorează în primul rând utilizării materialului arhivistic de către reprezentanţii administraţiei publice locale pentru rezolvarea problemelor legate de restituirea proprietăţilor.
Rolul arhivelor în viaŢa cetăţii
De la începutul anului şi până în prezent au fost eliberate 93 de permise de acces şi s-au înregistrat 547 de prezenţe.
Prin sala de studiu studenţii la istorie şi arhivistică au studiat documente din fondurile şi colecţiile arhivistice elaborându-şi lucrări de licenţă, dizertaţii pentru masterat sau referate pentru seminarii, iar profesorii au folosit informaţii necesare întocmirii lucrărilor aferente susţinerii examenului de grad
O bună parte a fondului documentar al Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale a fost utilizat la întocmirea a numeroase monografii istorice pentru localităţile de pe raza judeţului nostru. Astfel au fost editate monografii istorice pentru localităţile Albeni, Băleşti, Budieni, Bumbeşti-Jiu, Curtişoara, Muşeteşti, Pocruia, Tg-Jiu, Zăicoiu ş.a. Elaborarea unor astfel de lucrări cu grad sporit de complexitate este o dovadă a interesului de care se bucură istoria locală în rândul diferitelor comunităţi.
Alţi cercetători au abordat teme de interes mai larg, ca de exemplu istoria învăţământului gorjean, istoria administraţiei publice din judeţ, istoria comerţului gorjean sau istoria unor instituţii (instituţii de învăţământ, instanţele judecătoreşti, poliţia, Consiliul Judeţean şi Prefectura). Trebuie menţionat că unele monografii ale instituţiilor de învăţământ au fost utilizate pentru obţinerea de fonduri necesare punerii în viaţă a unor proiecte şi investiţii.
Viaţa şi opera unor personalităţi locale sau naţionale au stârnit interesul pasionaţilor de trecut, în vizorul acestora intrând familia Glogoveanu, Tudor Vladimirescu, Gh. Magheru, V.Lascăr, Al. Ştefulescu, Ecaterina Teodoroiu, Arethia Tătărăscu, C. Brâncuşi ş.a.
Contrar aşteptărilor numărul specialiştilor în istorie prezenţi la sală este mic, mai numeroşi fiind iubitorii acestei discipline. Trebuie ştiut că pentru lungi perioade lipsesc documente, lipsurile fiind provocate de vicisitudinile vremurilor şi nepăsarea umană. Pe lângă aceste lipsuri, pentru nespecialişti apare o piedică în plus în calea cercetării, scrierea cu alfabet chirilic folosită anterior anului 1866, uneori şi după acest an.
Chiar dacă aparent marile teme ale istoriei Gorjului au fost abordate, mereu pot să apară noi informaţii care să pună într-o nouă lumină ceea ce se cunoaşte, oferind astfel doritorilor posibilitatea de a prezenta faptele printr-o nouă prismă, trudind cu răbdare să înlăture colbul vremurilor pentru a afla adevărul sau a-l confirma şi poate chiar această trudă să deschidă perspectiva abordării unor noi orizonturi de cercetare.
Sunt convins că după lucrul nemijlocit cu documentul, majoritatea celor ce au trecut pragul sălii de studiu devin mai conştienţi de valoarea informaţiei scrise şi vor face tot mai multe pentru a lăsa generaţiilor viitoare cât mai multe crâmpeie de prezent, ce odată cu scurgerea timpului vor deveni istorie.
Ion Hobeanu
