În perioada 2000 – 2005 au fost efectuate cercetări arheologice în satul Vârtopu, comuna Ciuperceni, judeţul Gorj la mormintele ce se compuneau din 14 movile de mărimi diferite şi se datează în secolele XVII-XVI î. Hr. Aceste morminte de la Vârtopu Ciuperceni aparţin lumii prototracice (anterioare) şi este una din cele mai importante necropole din România în perioada Bronzului timpuriu.
Necropola (cimitirul) are ca rit incineraţia (arderea mortului), care se făcea la un rug în afara necropolei. Ritualul funerar consta în depunerea oaselor calcinate, a cărbunilor şi a vaselor de ofrandă pe solul antic sau pe un postament de bolovani de râu.
În cazul primei movile (tumul) au fost descoperite mai multe vase bitronconice cu gura în sus, iar cele din margine erau dispuse oblic. În apropierea acestora, pe o suprafaţă de 0,23 x 0,10 m, s-au găsit oase calcinate, cenuşă şi cărbuni. Peste aceste vase fragmentare era o manta de pământ.
În situaţia tumulului 5 au fost descoperiţi în mantaua de pământ mai mulţi bolovani de râu dispuşi într-o formă neregulată. La o adâncime de – 0,44 m, în poziţie centrală, a fost descoperit, ca variantă de ritual (dispunerea inventarului funerar) pe un postament din bolovani de râu sub forma unui dreptunghi cu dimensiunile de 1,95 x 0,58 m. Acest postament era format dintr-un singur rând de pietre mari dispuse nord – sud. La capătul de sud – vest al postamentului au fost puse două vase fragmentare cu gura în sus. În vasul cel mare a fost depus un alt vas mai mic. Lângă aceste vase fragmentare, pe „patul” de bolovani, pe o suprafaţă de 0,15 x 0,20 m, au fost găsite câteva oase calcinate, cărbuni şi cenuşă adusă de la rugul funerar.
Un tumul dominant
Tumulul 9 (movila) este unul dintre cel mai mari din necropolă, cu dimensiunile 12 x 10 m şi o înălţime de 0,90 m. Movila are mantaua de pământ, iar sub ea au fost descoperite mai multe vase de forme şi dimensiuni diferite. În partea de sud a tumulului, în zona centrală au fost descoperite două vase fragmentare. La 2,10 m vest de zona centrală şi – 0,52 m adâncime a fost găsit un vas mare de ofrandă în poziţie orizontală cu gura spre est, care avea o toartă tubulară pe corp. Buza vasului era uşor trasă spre exterior. În jumătatea de est a movilei au fost găsite două vase mici fragmentare, oase calcinate şi cărbuni.
Tumulii 10 şi 11 aveau mantalele de pământ cu pietre mari de râu, care marcau mormântul propriu-zis. În tumulul 10, în martorul central est – vest, la – 0,27, m au fost descoperite două vase: o cană cu toarta în bandă ce are pe diametrul maxim trei grupuri a câte trei proeminenţe. La 10 cm de această cană a fost descoperit un vas tronconic fragmentar cu buza evazată şi baza dreaptă. Lângă aceste vase de ofrandă au fost găsiţi câţiva cărbuni şi câteva oase de incineraţie aduse de la rugul funerar (ustrinum).
Analogii
În toţi aceşti tumuli remarcăm faptul că majoritatea vaselor prezintă urme de arsură secundară (vase arse la procesiunea funebră), fapt ce dovedeşte că acestea au ars la un rug funerar împreună cu osemintele umane, în afara necropolei.
Inventarul ceramic descoperit în necropola de la Vârtopu – Ciuperceni, are analogii cu formele ceramice (vasele), cât şi cu ornamentele (câte doi butoni, toarte tubulare sau în bandă) cu descoperirile de la Govora sat, Runcuri (judeţul Vâlcea).
Tipul de vase cu buza evazată (trasă spre exterior) şi pântecele bombat descoperite la Vârtopu Ciuperceni au asemănări cu exemplarele de la Glina, Odaia Turcului şi Braneţ.
Necropola tumulară de la Vârtopu Ciuperceni se încadrează, cronologic, în perioada Bronzului timpuriu – în etapa Glina final – Verbiţa – Ostrovul Corbului (Glina IV), Bela Crkva Priboi.
