Muzeul de la Curtişoara a împlinit 35 de ani de la înfiinţare. Ideea apariţiei unui muzeu al artei şi arhitecturii populare gorjene a apărut în anul 1966, dar inaugurarea oficială a avut loc la 15 august 1975 ca secţie etnografică a Muzeului Judeţean. Cei care vizitează acest obiectiv pot admira atât obiectivele zonei-cula, biserica, conacul şi fântâna-dar şi alte obiecte aduse din diverse zone ale judeţului, case din diverse zone sau Complexul Tătărescu (2002).
Tezaur al arhitecturii şi artei populare gorjeneşti, Muzeul Curtişoara a împlinit 35 de ani. Evenimentul a fost marcat şi prin inaugurarea Casei Ciolofan din Brădiceni. Obiectivul se adaugă celorlalte case care provin din diverse localităţi ale judeţului Gorj: Dobriţa, Ţicleni, Brădiceni, Găleşoaia, Bălăneşti, Olari, Cărbuneşti-sat, Romaneşti, Cârşigei, Timişeni, Baia de Fier, Racoţi, Părău-Pripor, Bumbeşti-Jiu, Glodeni.
Un muzeu de tradiţie
Localitatea Curtişoara din judeţul Gorj s-a dovedit a fi locul cel mai potrivit pentru înfiinţarea unui muzeu al artei şi arhitecturii populare gorjene în anul 1966, dar evenimentele s-au prelungit până la 15 august 1975, când a apărut secţia etnografică a Muzeului Judeţean “Alexandru Ştefulescu“ din Tg. Jiu, cu scopul de a valorifica prin colecţionarea şi păstrarea elementelor de civilizaţie rurală zestrea patrimoniului culturii naţionale şi universale.
Muzeul de la Curtişoara cunoaşte în ultimii ani o repoziţionare în viaţa culturală a Gorjului ca urmare a managementului asigurat de o echipă tânără de conducere, prof. dr. Dumitru Hortopan şi prof. drd. Albinel Firescu. Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtişoara are câteva obiective extrem de valoroase printre care Ansamblul Arhitectural „Gheorghe Tătărescu”,
ANSAMBLUL ARHITECTURAL „GHEORGHE TĂTĂRESCU” DIN CADRUL MUZEULUI DE ARHITECTURĂ POPULARĂ CURTIŞOARA
Ansamblul arhitectural a aparţinut familiei Gheorghe şi Aretia Tătărescu, Gheorghe Tătărescu fiind, prin apartenenţă socială, formaţie intelectuală şi orientare politică, una dintre personalităţile cele mai reprezentative ale perioadei interbelice româneşti.
În anul 1919, Gheorghe şi Aretia Tătărescu au cumpărat pământul şi Cula Poenaru de la familiile Carabatescu şi Dincă Schileru şi s-au instalat la Poiana Gorj, la 15 km de Târgu-Jiu apoi au cumpărat (1934) şi refăcut Casa Mogoş (arh. I. Trăjănescu) cu destinaţia casă de oaspeţi în anul 2000, doamna Sanda Maria Tătărescu-Negropontes, fiica ilustrei familii, a hotărât strămutarea ansamblului de la Poiana la Curtişoara, în cadrul Muzeului de arhitectură populară amplasarea (2000-2002) pe noul teren s-a făcut respectând cât mai fidel dispunerea şi orientarea fiecărui obiectiv, astfel încât ansamblul să reamintească pe cât posibil de vechea curte boierească din localitatea Poiana (arhitect Dumitru Florescu)
Ansamblul arhitectural cuprinde:
Cula Poenaru-Tătărescu: este o veche casă boierească construită la mijlocul secolului al XVIII-lea de către familia Poenaru. Familia Gheorghe şi Aretia Tătărescu, în 1919, cumpără casa, o consolidează,o repară (1920-1921) şi o transformă radical (1923), realizează o instalaţie sanitară şi mai târziu, instalaţie de curent electric (1923-1935), baie la etaj, cămine din teracotă smălţuită, parchet (1933), tâmplărie din lemn de stejar (1923).
Casa Antonie Mogoş: cumpărată şi strămutată de către Aretia Tătărescu în 1934 cu destinaţia casă de oaspeţi, după modelul casei cu acelaşi nume care se găseşte expus la Muzeul Ţăranului Român. A suferit mai multe transformări de-a lungul timpului pentru a fi locuibilă. Aspectul interior este cel al unei locuinţe în stil rustic, având pardoseli din parchet de stejar, pereţi simpli tencuiţi şi văruiţi.
Biserica: o construcţie veche de lemn, de la începutul sec. al XIX-lea, care a fost renovată în anii 1923-1924 în urma cumpărării domeniului, devenind paraclis al familiei Tătărescu. Altarul este despărţit de naos de o catapeteasmă ornată cu icoane în tempera datând din 1835-1845 şi porţi pictate rustic. Ca obiecte de mobilier amintim un iconostas, două jilţuri şi un candelabru central cu braţe, confecţionat din alamă.
Clopotniţa din lemn: construită în jurul anului 1923
Poarta din lemn: 1846 – a fost poarta de intrare în curtea bisericii
Poarta mare din lemn a fost construită de meşterul Dumitru Pasăre, originar din comuna Băleşti, în 1933, confecţionată din lemn de stejar sculptat şi este amplasată la intrarea în ansamblul de arhitectură Gheorghe Tătărescu,
Mormântul unor strămoşi ai familiei Tătărescu: amplasat lângă biserică, este o construcţie subterană, cu boltă, marcată la exterior printr-un postament acoperit cu marmură neagră veneţiană. Soclul este confecţionat din piatră sculptată. Aici sunt înmormântaţi bunicii şi părinţii lui Gheorghe Tătărescu.
Obiecte din antichitatea daco-romană – reprezentând doi lei funerari romani din piatră şi capiteluri romane, au fost aduse de la Ulpia Traiana Sarmisegetusa
Casa de locuit a administratorului, construită în 1923, alcătuită din 3 camere şi cerdac
Din punct de vedere arhitectural, cele două case reprezintă edificii – etalon ale arhitecturii rurale din sec. al XVIII-lea şi respectiv sec. al XIX-lea. Biserica din lemn, turnul clopotniţei şi porţile sculptate din lemn au o autentică valoare arhitecturală.
Importanţa culturală este reliefată de iniţiativa Aretiei Tătărescu de a-l aduce pe sculptorul Constantin Brâncuşi de la Paris, pentru câteva luni, în 1936-1937, spre a ridica Ansamblul de la Târgu-Jiu, închinat eroilor gorjeni căzuţi în Primul Război Mondial. Cu această ocazie, Brâncuşi va fi găzduit la proprietatea familiei Tătărescu, lucrările fiind finanţate în mare parte din bugetul Ligii Naţionale a Femeilor Române din Gorj, a cărei preşedintă era Aretia Tătărescu.
Valoarea istorică a ansamblului poartă amprenta proprietarului, omul politic şi de stat Gheorghe Tătărescu, aici având loc multe întâlniri cu personalităţi ale vieţii politice şi sociale din ţară: Carol al II-lea, regina Elena, regele Mihai, principele Nicolae, principesele Ileana şi Elisabeta, prinţul George Valentin Bibescu şi soţia acestuia Martha Bibescu. De asemenea, tot aici s-au elaborat planuri şi documente care au influenţat evoluţia politico-economică a României, la care au participat Nicolae Iorga, Ionel Brătianu, Nicolae Titulescu, I.Gh.Duca, Octavian Goga, Grigore Gafencu ş.a..
