După ani de probleme, scandaluri, dosare civile și penale, la Asociația Obștea de Moșneni Aninișeni, Radoșeni, Cărpinișeni s-a așternut liniștea, activitatea e pe profit, iar Adunarea Generală a aprobat propunerea conducerii, aceea de a demara două proiecte, prin accesare de fonduri europene. În afară de aceste două investiții, în urma prospețiunilor făcute timp de doi ani, s-a stabilit că vântul e bun și poate fi construit pe proprietatea asociației un parc eolian profitabil.
Mai multe despre proiectele acestui an ale Asociației Obștea ARC am aflat de la Dumintru Pârjol, președintele Consiliului de Administrației al asociației.
Reporter: Ce planuri aveți pentru anul 2015 în ceea ce privește activitatea economică a asociației?
Dumitru Pîrjol: Încercăm să diversificăm activitatea, pentru că nu putem câștiga foarte mult din exploatarea de masă lemnoasă, o dată pentru că s-a tăiat foarte mult în timpul fostei conduceri, iar acum, pe Gorj, avem blocată activitatea de exploatare în bazinul Gilortului, în urma inundațiilor din iulie anul trecut. Drumul a fost distrus, noi nu avem voie să-l reparăm pentru că nu se află pe proprietatea noastră ci pe domeniul public și în administrarea Direcției Silvice și avem în zonă 1800 de hectare de pădure în care nu se mai poate face exploatare.
R: Ce veți face în această situație?
D.P.: Trebuie să schimbăm sursele de venituri și ne-am reorientat, mai înainte, spre un parc eolian care anul acesta ar trebui să se concretizeze într-un proiect, pentru că sunt niște termene în care societatea care a făcut prospecțiunile se obliga să aducă un investitor, după o cercetare care a durat doi ani de zile și care a dat rezultate promițătoare, iar societatea este interesată în aducerea unui investitor. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, în anul următor vom încerca să accesăm noi fonduri europene și să construim singuri. Pentru asta trebuie să vedem dacă și membrii asociației sunt de acord, iar cine va construi parcul eolian, indiferent că suntem noi sau alt investitor, va trebui să plătească studiile firmei care a făcut prospecțiunile.
R: În ce stadiu sunt celelalte planuri ale dumneavoastră de accesare de fonduri europene?
D.P.: Am prospectat piața privind fondurile europene de investiții și am propus Adunării Generale să accesăm fonduri europene, iar aceasta ne-a mandatat pentru a înainta pentru finanțare cele două proiecte propuse: un uscător de fructe și o pensiune, amândouă urmând să fie construite în Obârșia Lotrului. Ne-am gândit la uscător pentru că în zonă sunt foarte multe ciuperci pe care le putem colecta direct, iar firmele care se ocupă cu colectarea le pot usca și ele direct la noi. De asemenea, în uscător pot fi introduse legume, fructe de pădure, fructe de livadă. Pentru noi e un domeniu nou, dar în cadrul obștii sunt destui membri care s-au ocupat cu comerțul de fructe și se pricep la astfel de operațiuni, așa că vom angaja persoane care cunosc această activitate. Important e pentru noi că vom valorifica produsele din zonă, vom crea locuri de muncă pentru membri din obște, vom realiza venituri și asta cu costuri minime ca investiție pentru că avem o coparticipare de doar 10%, la un proiect de 200.000 de euro, deci zic că e foarte avantajos.
R: Și pensiune tot în Obârșia Lotrului spuneați că o veți realiza. Acolo aveți proprietăți.
D.P.: Avem din nou proprietăți, deși acestea intraseră în posesia unui singur domn (acum nu mai are rost să dezgropăm securea războiului), care obținuse de la fosta conducere a obștii 3 contracte de superficie pentru 10 hectare de teren, în zona cea mai importantă din punct de vedere economic. Două dintre ele am reușit să le anulăm, din fericire. Era exact în locul unde se desfășura comerțul cu fructe de pădure, unde lumea venea să-și vândă produsele tradiționale, pe Transalpina, loc foarte căutat de turiști. De aceea ne-am orientat și spre o pensiune, pentru că, mai ales de când s-a deschis și pârtia de la Vidra, se practică turismul în zonă pe tot cuprinsul anului, iar posibilități de cazare și de campare în zonă sunt foarte puține. Am zis că noi să începem doar cu o pensiune, dar așteptăm investitori din tot Gorjul, cărora să le putem închiria terenul la prețuri corecte, nu la 30 de bani pe metrul pătrat, cum au fost contractele de superficie încheiate de fosta conducere și cu obligația de a face cadastru și utilități, după ce plăteam impozitul la stat.
R.: Spuneați că în zonă se face, mai nou, turism pe tot timpul anului. Se știe că în anotimpul rece Transalpina este închisă, din cauza faptului că trece prin Pasul Urdele, la peste 2000 de metri altitudine și se înzăpezește, iar condițiile de iarnă pe munte sunt improprii circulației. Vă referiți la drumul cu care se intersectează în Obârșia Lotrului?
D.P.: Da, drumul care pleacă din Petroșani și trece prin Obârșia Lotrului, trece prin Voineasa și coboară prin Brezoi în Valea Oltului este circulabil în toată perioada de iarnă, cu micile întreruperi când sunt căderi abundente de zăpadă, dar se deblochează imediat, turiștii au acces la zonă, iar noi avem proprietate chiar la intersecția acestui drum cu Transalpina.
R: Știu că mai aveați în plan să faceți și o păstrăvărie prin atragerea de fonduri nerambursabile.
D.P.: Da, numai că ar însemna o cotă de participare destul de mare, ținând cont de faptul că proiectul are valoare de 800.000 de euro, iar ca să megem cu toate veniturile spre investiții nu se poate. Am făcut, totuși, alte investiții, am cumpărat un canton silvic care era pe terenul nostru, în satul Aniniș și poate fi amenajat pentru că este un loc foarte frumos pentru turism, sumele fiind deja aprobate prin proiectul de buget pentru anul 2015.
R: Care este suprafața de teren pe care o aveți, ca asociație, în proprietate?
D.P.: Avem 12 munți, care înseamnă peste 8000 de hectare de teren, din care 4840 de hectare de pădure, dar mai avem 1000 de hectare de recuperat din fosta proprietate. Aici avem, însă, o relație de-a șoarecele cu pisica cu Direcția Silvică, pentru că în fiecare an ne făceau câte o cerere de revizuire sau de anulare a actelor care stau la baza emiterii titlului de proprietate al asociației. Dumnealor spuneau că în Monitorul Oficial din 1914 scria că asociația avea doar două mii și ceva de hectare de pădure, iar restul am luat abuziv. Dar domnii de la Direcția Silvică au uitat că actele pe care le dețin arată că zonele respective cu vegetație forestieră au aparținut obștilor din comunele Aniniș, Radoși și Cărpiniș, iar dumnealor ne-au oprit cam 500 de hectare de pădure ca și cum nu ar fi a noastră. Adică e al nostru golul alpin, e al nostru versantul nordic, dar versantul sudic e al Direcției Silvice. Însă am intrat în posesia unor documente, respectiv amenajamentele silvice din 1950, în care spune fiecare suprafață de unde venea, spune și ce a avut statul și ce au avut obștile, așa că noi suntem acum în măsură să le cerem reîntregirea suprafețelor. Am început o verificare a actelor ce au stat la baza emiterii titlului de proprietate și mai avem de primit 1000 de hectare de pădure.
R: Ce vești aveți în dosarul penal 309/2009, pe care aș vrea să-l reamintim pe scurt?
D.P.: E un dosar constituit în urma mai multor plângeri ale mai multor membri ai obștii împotriva membrilor fostului consiliu de administrație, iar când noi am preluat conducerea și am intrat în posesia documentelor am făcut sesizări, iar toate acestea au fost conexate acestui dosar, în care respectivii sunt acuzați pentru fals, uz de fals, abuz în serviciu și alte acuze. Aceeași întrebare ne-am pus-o și noi, ce se întâmplă cu acest dosar penal. Ca să aflăm că dosarul a ajuns în instanță la Judecătoria Novaci, fără să ni se comunice nici rechizitoriul nici o rezoluție a parchetului, iar dintre toți inculpații pe care îi indicam ca făptuitori, au fost selectate doar câteva persoane, iar cealaltă persoană, de fapt fostul președinte al obștii, care-și vindea la societatea lui lemn cu 10 lei, este doar suspect în acest caz și martor, iar cei care au făcut parte din consiliul de administrație tot martori.
R: Și atunci cine este învinuit, dacă toată lumea e martor?
D.P.: Există patru învinuiți, dar noi poate voiam să contestăm faptul că doar patru persoane au fost trimise în judecată ca învinuiți, dar Parchetul de pe lângă judecătora Novaci nu ne-a comunicat nimic.
R: În urmă cu câteva luni am vrut să filmăm un proces al Asociației Obștea ARC și Judecătoria Novaci nu ne-a permis acest lucru.
D.P.: Tocmai m-am plâns că Direcția Silvică s-a jucat cu noi ca șoarecele cu pisica. Soția lui Dafinescu, șeful Ocolului Silvic Novaci, este doamna președinte al Judecătoriei Novaci, iar noi am reziliat contractul cu Ocolul Silvic Novaci și mai multe lucruri s-au întâmplat…
R: Care este stadiul dosarului acum?
D.P.: Am aflat de dosar, ne-am prezentat, am spus cine suntem, iar domnul judecător a avut bunăvoința să ne citeze și ne-a pus la dispoziție și rechizitoriul. Trecuseră, însă, câteva termene. Conform noului Cod de Procedură Penală, dosarul se trimite de la Parchet la instanță să se pronunțe dacă este admisibilă cererea.
R: Care au fost rezultatele financiare ale anului 2014?
D.P.: Este un an încheiat pe plus, dar am avut și o problemă, pentru că, din cauza unei campanii APIA din 2008 de pe timpul fostei conduceri, am fost penalizați cu 140.000 lei, adică 1,4 miliarde lei vechi, din cauza vechiului consiliu de administrație din dosarul 309 și am pierdut banii. Ne-au fost luați din cont, pentru că cei primiți atunci nu au fost folosit în scopul în care au fost primiți. Nu e vina noastră, ci a fostei conduceri, dar plătește persoana juridică, nu contează cine a încălcat legea. Noi dorim să ne îndreptăm spre membrii fostei conduceri ca persoane fizice, să plătească paguba, sper să reușim să-i punem să plătească pierderea pricinuită membrilor. Iar de acum înainte să aducem cât mai multe beneficii celor care ne-au acordat încrederea prin vot să conducem activitatea economică pe care o stăpânim cu toții, în jur de 2000 de membri, în coproprietate.