A apărut la finele anului trecut un volum de studii istorice care au rezultat în urma celei de-a III-a ediție a Conferinței Științifice Internaționale ”Istorie, Cultură și Civilizație”, organizată de Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva în colaborare cu Asociația de Istorie Balcanică, în perioada 1-2 noiembrie 2019. Coordonatorii manifestării și ai volumului au fost Dumitru Cătălin Rogojeanu-cercetător științific III în cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva și Gherghina Boda-cercetător științific I în cadrul aceleiași instituții de cultură.
Volumul cuprinde contribuțiile științifice a 31 de autori atât din România, cât și din străinătate. Volumul cuprinde 27 de articole, dintre care 12 aparțin autorilor români, celelalte 15, autorilor din străinătate (Republica Moldova, Grecia, Serbia, Macedonia). Potrivit coordonatorilor volumului-Dumitru-Cătălin Rogojanu și Gherghina Boda-”Temele aprofundate de autori aduc în atenția participanților informații inedite și interpretări care conferă lucrărilor o încărcătură științifică de valoare.(…) Volumul este structurat pe două părți: în prima, lucrările sunt prezentate diacronic, pornind din secolul al XIX-lea și până în secolul al XX-lea, iar în partea a doua am operat o compartimentare tematică a acestora. Tocmai acesta a fost interesul nostru în coordonarea volumului, de a configura o perspectivă originală cu cercetări intersectate pe cele trei domenii fundamentale ale conferinței: istorie-cultură-cercetare”.
Printre studiile prezentate la Conferința de la Deva și care și-au regăsit un loc de cinste în volum amintim: ”Considerații despre cetatea Soroca și raporturile moldo-poloneze din perioada medievală”-autori Ion TENTIUC, Sergiu MUSTEAȚĂ; ”Figura vrăjitorilor-arcași în tratatul de demonologie MALLEUS MALEFICARUM(1487)-Robert MIRICĂ; ”Arta eclectică a lui Simion Silaghi Sălăgeanu-un artist transilvănean la confluență de veacuri(sec. XVIII-XIX)”-Raluca PRELIPCEANU; ”Politici imperiale și identități sociale în Basarabia: statutul social-politic și economic al nobilimii basarabene în secolul al XIX-lea”-Cristina Gherasim; ”Realități și evoluții sociale din Basarabia, în primele trei decenii după anexare(Cazul boiernașilor, mazililor și ruptașilor)-Valentin TOMULEȚ; ”Emanciparea feminină prin baluri și saloane de cultură. Deziderat și realitate în Oltenia epocii moderne”-Angelica NECȘULEA; ”Perioada petrecută la Veștem(1835-1837) de către Sava Popovici Săvoiu(1818-1906)”-Alexandru BUCUR; ”Un souvenir de Solferino și începutul mișcării umanitare internaționale”-Gherghina Boda; ”Contribuția fostului județ Hunedoara la ”Fondul Jertfelor Liniei Demarcaționale”-Vasile MĂRCULEȚ, Alexandru BUCUR; ”Între Trianon și reforma agrară. Titulescu și problema optanților”-Ionela Simona Mircea; ”Sovietizarea vieții cotidiene în RSS Moldovenească(1944-1953)”-Adrian DOLGHI; ”Abuzuri împotriva deținuților politici în închisoarea de la Râmnicu Sărat(1955-1963)”-Cosmin BUDEANCĂ; ”Tradițiile și obiceiurile credincioșilor de rit vechi(lipoveni) din Republica Moldova”-Tatiana ZAICOVSCHI; ”Ipostaze și note etnografice locale din Țara Hațegului și Ținutul Pădurenilor”-Dorina ONICA; ”Preliminariile referitoare la portul țigănesc tradițional: între trecut și viitor”-Svetlana PROCOP; ”Forme asociative ale jurnaliștilor ardeleni-schiță istorică”-Marian PETCU; ”Ziarul ROMÂNUL din Arad-o retrospectivă a anului 1919”-Marius Ioan GREC ș.a.
Prezentarea noastră este de fapt o invitație la lectură, temele abordate au o diversitate mare și o ținută științifică deosebită. Faptul că editorii sunt deopotrivă cercetători științifici și coordonatori de doctorat ne arată o soliditate a demersului editorial, de la originalitate la succesul editorial. Într-un final, încheiem prin a sublinia faptul că volumul se adresează deopotrivă specialiștilor dar și simplilor iubitori de istorie.
