Târgurile și bâlciurile tradiționale sunt adevărate scene de viață, unde forfota cotidiană se împletește cu spectacolul într-un amestec fascinant. Atmosfera lor vibrantă îi atrage pe turiști și localnici deopotrivă, asemenea fluturilor fermecați de lumina lămpii. Târgurile de azi nu mai sunt doar ale satului sau al localităților din jur, ele s-au globalizat de parcă și-ar fi luat pașaport! Vizitatori vin de peste tot – turiști de ocazie, dar și călători avizi de experiențe autentice, curioși să descopere forfota și frumusețea unei piețe tradiționale devenite spectacol cosmopolit.
Bâlciurile și târgurile sunt mai mult decât simple piețe de unde să cumperi legume, haine, ori păsări. Sunt adevărate spații de petrecere a timpului liber, unde oricine poate găsi câte ceva pentru sufletul său, iar deseori acest timp e petrecut cu folos.
De la zarva de pe ulițele pline de tarabe până la mirosul micilor prăjiți și a berii turnate din butoi, în târguri se împletesc amintirile de demult cu promisiuni de chilipiruri și noi prietenii.
Într-un fel unic, arhaicul se contopește aici cu modernul. Târgul e un loc unde strigătele colorate și intense ale comercianților umplu atmosfera, încurajând vizitatorii să se apropie și să se bucure de „cele mai bune prețuri”. Strigătul acesta, familiar și aspru, își face loc în amintirea oricărui trecător și devine o melodie stridentă a locului, aducând farmecul tradițiilor și al negoțului vechi în fața celor care, prin simpla lor prezență, îl trăiesc.
Unde altundeva decât aici, la Broșteni, la granița dintre Gorj și Mehedinți, poți să auzi o vorbă oltenească laolaltă cu expresii „furate” din engleză, germană sau italiană? De parcă târgul ar fi devenit un mic Babilon al negoțului, unde se întâlnesc lumi diferite și se schimbă impresii într-un fel de limbaj comun al curiozității și entuziasmului.
Așezat între dealurile, de la granița celor două județe, târgul acesta își deschide porțile în fiecare duminică, iar lumea vine de peste tot. E ca și cum toate drumurile duc aici: marfă cât vezi cu ochii, oameni pestriți, ca un mozaic viu, în care fiecare chip și voce adaugă o nuanță distinctă într-un tablou agitat de culori și contraste, muzică de toate felurile – de la hore și sârbe, la manele date la maximum. Târgul aparține unei lumi mai largi, o lume curioasă să vadă, să guste, să simtă, să participe și să se distreze.
Târgul săptămânal de la Broșteni este o veritabilă bijuterie, o comoară vibrantă a tumultului și agitației. În această explozie de energie, târgul se dezvăluie ca o oază de autenticitate, unde modernul și tradiționalul își dau mâna într-un spectacol unic.
În mijlocul acestei forfote, târgul devine o scenă a contrastelor fascinante, unde întâlnirile dintre oameni, culori și sunete transformă fiecare colț într-o experiență aparte.
Ajuns la Broșteni, simți că ai intrat într-un carnaval de provincie – un bazar al culorilor, al hărmălaiei și al mirosurilor. Tarabele se întind una lângă alta ca niște cortine pline de speranțe comerciale.
Aici toate sunt mari – dar nu toate sunt la fel de „fără cusur”: prețurile sunt mari, zgomotul e mare, mărfurile sunt în cantități mari… doar igiena, ei bine, aceasta rămâne constant mică, dar mereu îngăduită de vulgul târgului.
Marfa, și ea, vine acum de pe toate meridianele: fructe exotice – banane și avocado la taraba de lângă merele din livada proprie; portocalele strălucesc în soare alături de strugurii și perele autohtone. Pe tarabele cu legume autohtone se alătură o mulțime de alte legume aduse din locuri îndepărtate, încât orice trecător simte că poate face o călătorie culinară chiar aici, la marginea satului. Printre grămezi de roșii, gogoșari și vinete, de sub un cort improvizat din pânză ponosită, se zăresc piramidele din sacii de cartofi, iar vânzătorii „orchestrează” haosul mișcării, împletind anunțurile de preț cu gesturi bine studiate și promisiuni de chilipiruri. Atmosfera devine, astfel, un amestec viu de sunete, culori și miresme, captivant și hipnotic, unde fiecare negociere și fiecare strigare îmbogățește tabloul agitației zilnice.
Apoi, la sectorul „fashion” de Broșteni se întind veșminte de tot felul, de la second-hand-uri aduse de prin Vestul Europei, până la etichete strălucitoare ale mărcilor de renume – toate amestecate, în așa fel încât nimeni nu știe ce să mai creadă. O haină „trecută” prin atâtea vieți e la fel de „îndrăgită” aici ca o haină nouă. La aceste tarabe cu îmbrăcăminte și încălțăminte se vede clar cât de cosmopolit a devenit târgul. Peste cizmele din piele groasă, încă potrivite pentru traiul pe dealurile Gorjului, se așază pantofi eleganți, importați din Occident. Haine cu etichete străine, tricouri cu nume de brand-uri care altădată păreau de neatins, stau acum alături de ițarii localnici. De la second-hand-uri occidentale la noutăți direct din Asia, această diversitate a devenit norma – o invitație la schimb cultural și comercial într-un singur loc.
Cireașa de pe tort o reprezintă sectorul de animale. În colțul rezervat pentru iepuri și păsări, zumzetul e ca la bursă, iar potențialii cumpărători își fac loc printre zecile de cuști improvizate. „Ia vezi, dom’le, ce frumoși sunt, păcat să nu-i iei!” strigă vânzătorul, cu aerul unui diplomat cu experiență, în timp ce un altul, cu ton de poet rustic, își laudă rața de parcă ar fi moștenirea lui culturală. Găinile de pe meleagurile românești sunt vecine cu păsări de curte exotice, unele cu pene colorate în toate nuanțele curcubeului, altele cu penaj strălucitor care le face să arate ca niște exponate rare de colecție. Chiar și în sectorul de animale se resimte aerul globalizării, ca o recunoaștere a diversității pe care lumea o aduce până și în cele mai tradiționale colțuri ale țării.
Politicul? Nici el nu lipsește, că doar și politicienii sunt oameni, iar mulțimea aceasta de mii de suflete nu poate fi lăsată fără „binecuvântarea” lor. Pliante și afișe se împart generos, promisiuni fără număr cad ca fulgii de nea, iar zâmbetele largi se topesc rapid sub privirile ironice ale publicului. Versatili, politicienii își întorc gecile pe dos, ascunzând sigla partidului când huiduielile încep să se intensifice. Ce mai, parcă am fi în paginile unui Caragiale etern viu, unde haina se schimbă la fel de des ca promisiunea și omul cu promisiuni intră în mulțime ca un cameleon adaptat la toate anotimpurile.
Așa-i la Broșteni – un loc în care târgul devine mai mult decât o simplă adunare de oameni și produse; este o scenă, o experiență de trăit și de povestit. Un loc unde fiecare își găsește rostul, fie că a venit să vândă, să cumpere, să se „răcorească” sau pur și simplu să privească acest spectacol unic, parte de bâlci, parte de sărbătoare, parte de aventură cotidiană.
Dar să nu credeți că târgul a uitat de unde a plecat. E cosmopolit, dar păstrează în egală măsură savoarea locală: același miros de mici și cârnați și aceeași muzică populară „împestrițată” cu manele, cu doine și sârbe care se aud din difuzoare și fac pe oricine să se simtă „acasă” în mijlocul unui univers atât de vast. Muzica de petrecere nu lipsește nici ea, iar dansurile spontane izbucnesc oriunde se strâng câțiva doritori de veselie – că doar ce-i viața fără puțină veselie și o bere bine meritată după o zi de alergat printre tarabe?
Dacă foamea te lovește, nici o problemă! În inima târgului se află locul unde grătarele sunt reginele absolute. Rânduri de mici sfârâie pe jar, iar fumul se ridică ca un nor de izbăvire. Bineînțeles, berea curge de parcă s-ar fi deschis porțile vreunei fântâni miraculoase.
Mâncarea și distracția sunt punctele de atracție care dau viață târgului, oferind un spectacol autentic și memorabil. Aromele de tot felul atrag grupuri întregi de prieteni dornici să petreacă la un pahar de vorbă și o porție de veselie. Alături, grătarele încinse par să pulseze în ritmul fiecărei conversații. Nimeni nu pleacă de aici nemulțumit, iar mulți vin special pentru acest ospăț care prinde viață în aer liber.
Spectacolul uman al târgului este el însuși un punct de atracție, cu o diversitate de oameni, mărfuri și sunete. Aceste evenimente sunt atât de intense și de bogate în experiențe, încât devin amintiri de neuitat, povestiri la care revii de fiecare dată cu zâmbetul pe buze. E un spectacol plin de viață, diversificat, profund, care își pătrunde adânc locul în sufletul celor care au privilegiul de a-l vizita. Pentru mulți, târgul e o aventură, o sărbătoare locală și o descătușare de energie.
Tocmai acest amestec de vechi și nou, de socializare și petrecere, face din târgurile și bâlciurile tradiționale o atracție turistică de neratat. Organizatorii de turism au inclus aceste evenimente în itinerarele lor, știind cât de captivantă este experiența. Turiștii vin să vadă și să simtă un colț de autenticitate într-o lume unde târgurile și bâlciurile par a fi tot mai rare. Însă, cei care trăiesc această experiență ies de aici schimbați, cu o mică comoară de amintiri care le îmbogățește viața.
În acest amalgam de globalizare și tradiție, târgul de la Broșteni rămâne un spectacol unic, în care nu doar că se vinde și se cumpără, ci se trăiește intens. Aici vezi o frântură de lume veche cuprinsă într-un spectacol al lumii noi, un loc unde fiecare om poate găsi un colț din propria poveste. Este un festival al culorilor, al gusturilor și al trăirilor, în care lumea vine să guste, să asculte, să privească și să fie parte din acest târg al globalizării amestecat cu autenticitatea unui târg românesc adevărat.
George Niculescu
