Casa de Pensii pierde teren

 299 total views

Consiliul Județean Gorj a decis marți, 30 septembrie 2014, să retragă din folosința Casei Județene de Pensii Gorj ceva mai mult de o treime din suprafața de teren dată în folosință gratuită acestei instituții, cu ani în urmă, lângă spitalul de sub pasarelă din Târgu Jiu, pentru înființarea Palatului Muncii. Construcția trebuia executată de Compania Națională a Lignitului Oltenia în baza datoriilor pe care le avea la Ministerul Muncii, dar legislația s-a schimbat, datoria a dispărut, iar lucrarea a fost abandonată.

Macaraua închiriată să stea a dominat mult timp locul unde trebuia „să crească” Palatul Muncii
Macaraua închiriată să stea a dominat mult timp locul unde trebuia „să crească” Palatul Muncii

Consilierii județeni au decis să diminueze suprafața de teren aferentă dreptului de folosință atribuit Casei de Pensii cu 1235 de mp, instituția rămânând, astfel, cu 2104 mp. Pe terenul retras din folosința Casei de pensii va fi construit Centrul de Recuperare pentru Copilul cu Handicap, care va fi înființat prin asocierea Județului Gorj cu Fundația „SERA ROMÂNIA”.

Ion Călinoiu, președintele Consiliului Județean Gorj, care a afirmat în ședința Consiliului Județean că proiectul „Palatul Muncii” nu mai este viabil, spune că și restul suprafeței de teren rămase va primi alte destinații, în viitor: „Vom retrage și restul suprafeței de teren, pentru că acolo e o groapă ce reprezintă un focar de infecție.”

Povestea

Arhicunoscutul Dosar ICM, de lichidare a Societăţii Comerciale de Închidere şi Conservare a Minelor SA, a adus în contul SC ARC SA Târgu Cărbuneşti, care i-a cerut falimentul împreună cu încă o firmă, suma de 624.650 lei, la finele anului 2006. Aceşti bani reprezentau pretenţiile patronului Clemnet Mocanu în ceea ce priveşte prejudiciul pentru lucrări neexecutate şi profit neîncasat la Palatul Muncii, o clădire care a fost începută în 2002 şi nici până în prezent nu a ajuns la nivelul pământului. Administratorul firmei ARC a profitat de faptul că finanţarea a fost blocată, şi-a luat oamenii şi a plecat la alte lucrări, dar a lăsat în urmă organizarea de şantier şi o macara, pentru care a calculat chirie, care, numai ea, constituie o treime din suma pretinsă. Ce legătură este între ICM şi Palatul Muncii? Simplu, el urma să fie construit din banii Companiei Naţionale a Lignitului Oltenia, în baza datoriilor pe care aceasta le avea către Ministerul Muncii, dar în 2003 s-a modificat legislaţia, toate datoriile către stat fiind colectate de Ministerul Finanţelor, aşa că datoria CNLO faţă de Ministerul Muncii s-a stins. Apoi, în 2004, CNLO a fost divizată, ce a rămas netransferat la Societatea Naţională a Lignitului Oltenia şi la complexurile energetice Rovinari, Turceni şi Craiova rămânând în societatea care şi-a schimbat numele în ICM.

Tur şi retur?

Dacă în 2006 Mocanu a luat banii, peste doi ani s-a stabilit că trebuia să-i dea înapoi, pentru că aşa a hotărât judecătorul sindic, prin Hotărârea Tribunalului Gorj nr. 203/20 februarie 2008: „Constată nulitatea ordinului de plată 587/2006 efectuat de debitoare (SC ICM SA n.r) către SC ARC SA prin lichidator Dimofte IPURL. Dispune repunerea în situaţia anterioară şi obligă pârâvta SC ARC SA prin lichidator judiciar Dimofte IPURL la restituirea sumei de 624.650 lei către averea debitoarei SC ICM SA.”
Instanţa a dat această hotărâre nu pentru că a stabilit că ARC-ul nu are dreptul la aceşti bani, pe care îi câştigase anterior, într-un alt dosar, ci pentru că ICM intrase în procedura de faliment şi cel care avea prioritate la masa credală era statul.

Urma alege

După anularea ordinului de plată, ARC-ul n-a dat banii înapoi, pentru că, între timp, a intrat în lichidare, aşa că ICM-ul s-a înscris la masa credală, deci prima societate a cerut falimentul celei de-a doua, în calitate de creditor, apoi a intrat în faliment, iar debitoarea i-a devenit, la rândul său creditoare.
Între timp, betoanele și fiarele care urmau să fie fundația Palatului Muncii se degradează, iar întrebarea este cui aparțin… mai ales dacă Consiliul Județean Gorj vrea să ia pământul înapoi, iar el e plin de obiecte care aparțin… ori muribundei ICM, pentru că nu a predate lucrarea, ori Casei de Pensii, pentru că era beneficiarul ei. Iar dacă ARC dă banii înapoi, pentru că nu avea prioritate la masa credală, betoanele și fiarele ar putea să fie în proprietatea sa, pentru că nu au fost plătite…