Se spune că poporul care nu învaţă lecţiile istoriei este condamnat să le retrăiască. Din păcate pentru naţiunea română, euforia „libertăţii” şi a democraţiei prost înţelese au avut ca rezultat un regres fără precedent care marchează şi va marca lungi perioade de timp generaţii întregi. Lipsa de coerenţă în ceea cer priveşte politicile publice, viziunile diferite privind strategiile de dezvoltare sau chiar lipsa acestora au contribuit din plin la sărăcirea accentuată a populaţiei şi la crearea unui climat în care lipsa de perspectivă pare a fi singura constantă.
Situaţia de astăzi din lumea satului românesc se poate compara cu cea de acum un secol. Lipsa banilor, lipsa mijloacelor necesare practicării agriculturii, lipsa unor oameni calificaţi în agricultură le regăsim şi acum şi privind în trecut.
Dacă situaţia este similară putem găsi noi, oare în istorie un răspuns prin care să depăşim această perioadă dificilă? S-au găsit în trecut soluţii la astfel de probleme?
Răspunsul este favorabil. La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, intelectualitatea din satele româneşti a fost favorabilă asocierilor, încercând ca prin această metodă să poată suplini lipsa de capital din lumea satului, iar prin intermediul asociaţilor culturale să ridice nivelul de instruire şi cultură al sătenilor.
Una din formele de asociere a reprezentat-o şi întemeierea băncilor populare menite să ofere credite ieftine ţărănimii necesare pentru cumpărarea de terenuri şi inventar agricol, în felul acesta considerându-se că ţărănimea va prospera, iar satul românesc va avea posibilitatea să se modernizeze.
Gorjul, în topul judeţelor cu bănci populare
Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale deţine în diferite fonduri arhivistice , informaţii referitoare la băncile populare. Trebuie menţionat că judeţul nostru a fost unul dintre judeţele fruntaşe ale mişcării cooperatiste din România acelor vremuri.
Comuna Scoarţa din zilele noastre se poate mândri cu o bogată tradiţie în ceea ce priveşte băncile populare, astfel de bănci existând în toate cele patru foste comune ce alcătuiesc astăzi această comună. Astfel la Bobu a funcţionat Banca Populară „Ibanul”, la Budieni a funcţionat Banca Populară „Sfinţii Trei Ierarhi”, la Copăcioasa a funcţionat Banca Populară „Stupina” şi la Scoarţa a funcţionat Banca Populară „Lumina”. În numărul de faţă ne vom opri la banca populară din Budieni.
La 2 ianuarie 1908 din iniţiativa şi la îndemnul învăţătorului Dumitru Nicolaescu, Grigore Pănoiu, Constantin Stegăroiu, primarul de atunci al comunei Budieni, a preotului Adam Beuran, Ion Ivănescu şi D. Şendroiu ia fiinţă „societatea cooperativă de credit şi economie cu numele de Sfinţii Trei Ierarhi”.
Actul constitutiv a fost legalizat în data de 12 ianuarie 1908 la Judecătoria Ocolului Tg‑Jiu.
„Suma capitalului sub aviz este de 2790 lei din care s-au vărsat acum la constituire a zecea parte în suma de 279 lei”. Au fost 37 de persoane care au subscris sume de la 50 la 200 lei. Consiliul de administraţie era format „din 6 membrii şi anume: Ion N Ivănescu, preşedinte, Const. Gh. Stegăroiu, vicepreşedinte, Dumitru Nicolaescu, Grigore V Pănoiu şi Matei Ion Ivan şi Petre C Rău”. Până la sfârşitul anului banca va avea 48 de societari şi un capital vărsat de 1901,50 lei.
Banca din Budieni, în perioada interbelică
Deşi gospodăria ţărănească românească tradiţională nu a fost concepută ca generatoare de mărfuri destinate pieţei şi se baza pe un mod de producţie autarhic destinat în special consumului propriu, după o scurtă perioadă, banca a căpătat încredere şi a început să se dezvolte.
În timpul primului război mondial nu a funcţionat , reluându-şi activitate imediat după terminarea acestuia, când va avea un rol important mai ales la aplicarea reformei agrare.
La 1 decembrie 1928 banca îşi încheia bilanţul cu un activ de 932.484,05 lei şi un capital social de 314.128 lei şi la depuneri de 295.520 lei.
În această perioadă cu sprijinul băncii locuitorii comunei au cumpărat 300 ha teren, cea mai mare parte aparţinând moşierului Colan de la care au fost cumpărate 150 ha.
În anul 1931 când toate societăţile comerciale au fost obligate să se reînscrie la Camera de Comerţ şi Industrie, banca avea un capital subscris de 416.922 lei cu aceeaşi sumă vărsată în numerar. Avea un consiliu de administraţie format din 7 membrii, preşedinte fiind Terente Nicolaescu, iar printre membrii numărându-se Gr. M Cochină, Constrantin Gr Popescu din Pişteşti, Alexandru C Bordei, Ion I Ionici, Petre C Rău şi Iulian Ivan.
Prin anii 1935-1936 banca a cumpărat un teren de 1800 m.p de la Victor Predescu (în prezent este curtea şcolii din Budieni) unde între anii 1937-1938 s-a construit localul băncii cu o sală de conferinţe şi serbări şi o sală pentru cooperativa de consum.
Inaugurarea cădirii s-a făcut la 10 decembrie 1939 în prezenţa locuitorilor din comună şi a numeroşi invitaţi din comunele învecinate. Au participat invitaţi de la Banca Federală a Gorjului şi de la Banca Populară a Învăţătorilor din Tg-Jiu. Festivitatea a oferit prilejul invitaţilor de a se întrece în arta oratoriei, iar elevii şcolii din localitate au prezentat un frumos spectacol artistic.
În preajma anului 1940 banca avea un capital subscris de 419.500 lei şi un număr de 284 de societari.
În anul 1948 banca îşi încetează activitatea în urma aplicării prevederilor Decretului nr. 197 din 12 august privind lichidarea întreprinderilor bancare şi a instituţiilor de credit.
În loc de concluzii
Oferind credite pe termen lung şi cu dobânzi mici, băncile populare au sprijinit locuitorii satelor la procurarea inventarului agricol şi a terenurilor, ajutând la materializarea iniţiativelor celor mai întreprinzători din ei.
Incontestabil activitatea băncilor populare a avut un rol benefic în viaţa satelor româneşti contribuind la prosperitatea multor oameni gospodari şi indirect la modernizarea şi prosperitatea satelor.
Poate că nu ar fi rău să învăţăm din lecţiile istoriei şi să urmăm exemplul înaintaşilor, prin asociere fiind posibilă comasarea terenurilor, procurarea unor maşini şi utilaje performante, de ce nu chiar angajarea unor specialişti.
Crearea unor cooperative de credit agrar şi asociaţii de tip exploataţie agricolă ar putea fi soluţia pentru revitalizarea satului dând astfel o nouă speranţă celor ce astăzi rătăcesc prin lume, mai ales că astăzi analiştii economici, politici şi militari, prevăd pentru viitorul apropiat crize generate de lipsa de hrană, apă şi resurse energetice. Deci viitorul se pare că aparţine celor ce produc hrană şi deţin terenuri agricole.
Ion Hobeanu