Alegerile parlamentare din 1919, primele din istoria României Mari

 366 total views

În toamna anului trecut a fost lansată lucrarea ”ROMÂNIA MARE VOTEAZĂ-Alegerile parlamentare din 1919 ”la firul ierbii”, coordonată de istoricii Bogdan Murgescu și Andrei Florin Sora. Cartea este o apariție ”Polirom” care s-a constituit într-un eveniment editorial despre o perioadă foarte interesantă  din istoria națională. Evenimentul aflat în centrul atenției autorilor s-a petrecut în luna noiembrie 1919 și are o caracteristică unică, vorbim de singurele alegeri generale din vremea Regatului României care nu au fost câștigate de partidul de guvernământ. Din păcate, între cele 31 de studii de caz dedicate evenimentelor petrecute la nivelul județelor, lipsește județul Gorj. Autorii au completat informațiile, inclusiv pentru zona noastră, cu informații statistice despre toți parlamentarii aleși.

Istoricii Bogdan Murgescu și Andrei Florin Sora, de la Facultatea de Istorie din Universitatea București, au publicat recent o carte intitulată ”România Mare votează-Alegerile parlamentare din 1919 ”la firul ierbii” ”. Cu o documentare impresionantă, lucrarea coordonată de cei doi istorici amintiți, a apărut în contextul marcării Centenarului României Mari, la împlinirea a 100 de ani de la derularea primelor alegeri parlamentare desfășurate la nivelul României întregite.

Lucrarea cuprinde o Introducere, Cadrul general al alegerilor parlamentare(Contextul politic și Cadrul legislativ), Alegerile la nivelul județelor(Bucovina, Basarabia, Transilvania, Vechiul Regat), Consecințele alegerilor(noiembrie 1919-martie 1920), Concluzii ș.a. Vorbim de un volum de 460 de pagini cu o documentare impresionantă.

Alegerile votului universal

Pentru publicul larg, alegerile parlamentare din 1919 au fost primele de după Primul Război Mondial și care s-au desfășurat în toate provinciile românești. Cei care vor avea răbdarea să parcurgă monumentala carte coordonată de prof. univ. dr. Bogdan Murgescu și conf. univ. dr. Andrei Forin Sora, ambii de la Universitatea București și aflați în conducerea Societății de Științe istorice din România, vor avea surpriza să înregistreze niște premiere  despre alegerile de acum un secol. În primul rând era vorba de doza de inedit,  prima dată când votau pentru același Parlament românii din toate provinciile românești. De asemenea, era întâia oară când se aplica votul universal în toate teritoriile românești, Bucovina având o experiență anterioară. Alegerile au consfințit un Parlament cu foarte multe partide și nici o majoritate unică. Coaliția Blocul Parlamentar a marcat un eșec așa cum se întâmplă de un secol în istoria națională, e adevărat marcată și de regimuri totalitare.

Alegerile din noiembrie 1919 au avut două etape, scrutinul pentru Adunarea Deputaților s-a desfășurat în zilele de 2-4 noiembrie, iar cel de la Senat, în 7-9 noiembrie. Acestea s-au desfășurat într-un cadru absolut inedit deoarece nu fusese parcurs procesul de unificare. Autorii subliniază că ”în Vechiul Regat și în Basarabia, alegerile au avut la bază circumscripții plurinominale la nivel de județ, ceea ce înseamnă că se votau liste județene ale partidelor și/sau candidaților independenți, iar mandatele se repartizau conform unui sistem proporțional pentru Adunarea Deputaților și conform unui sistem majoritar relativ pentru Senat, în timp ce în Bucovina și Transilvania sistemul de vot a fost uninominal, la nivelul unor circumscripții electorale subjudețene, cu excepția orașelor Cernăuți, Cluj, Oradea, Arad și Timișoara(vot proporțional)”.Murgescu, Sora, op.cit., pag. 13).

Din lucrarea menționată realizăm că deși a fost vorba de condiții extrem de diferite, avem și multe elemente care leagă evenimentele din 1919. Astfel, la nivelul țării au votat cetățenii români de sex masculin de peste 21 de ani pentru Adunarea Deputaților și în vârstă de peste 40 de ani pentru Senat. Era o noutate pentru toată țara, cu excepția Bucovinei, care mersese până atunci pe votul cenzitar. Acesta fusese promis pentru toți locuitorii de către regele Ferdinand în 1917 pe frontul din Moldova.

O carte necesară

Deși informațiile despre 1919 au suferit ajustări considerabile în ultimii ani, suntem în asentimentul autorilor când spun că ”nu există nicio analiză detaliată a acestor alegeri fondatoare ale României Mari, iar semnificația lor este absentă din cele mai multe lucrări dedicate istoriei contemporane a României”.

Informațiile oferite de această lucrare sunt mai interesante cu cât ”ineditul” anului 1919 nu se oprește aici. Bunăoară, în 1919, noul stat românesc avea 78 de județe, inclusiv județele Bichiș și Cenad care au dispărut în 1920 după Conferința de la Paris. Aproape 1,5 milioane de români au votat în mod direct pentru prima dată în viața lor. Cu toate acestea, participarea românilor la vot a fost mult sub așteptări. Această problemă dar și alte chestiuni le puteți elucida la lectura cărții profesorilor Murgescu și Sora.

Alegeri în Gorj

Așa cum subliniam, lucrarea nu cuprinde și Gorjul printre studiile de caz aferente, din câte am înțeles nu din vina autorilor. Completăm informațiile privind Gorjul după lucrarea ”Marea Unire din 1918. Repere bibliografice gorjene” semnată de prof. dr. Gheorghe Nichifor și apărută la editura TIPO-MOLDOVA, Iași, în 2017.

Astfel, parlamentarii de Gorj aleși în 1919 au fost: deputați: 1. Gheorghe Tătărescu 2. Constantin Neamțu 3. Ion Mateescu 4. Vasile Arjoceanu 5. Aristică Schileru 6. Grigore N. Iunian 7. Ștefan Bobancu. Gorjul a avut și trei senatori:  1. Dr. Dumitru Culcer 2. Gheorghe Stolojan 3. Preot Ilie Roșoga.