În ultimele zile, autoritățile române și cele rusești au avut mai multe ieșiri publice cu substrat istoric. Aflate în tabere militare diferite în actualul conflict militar international, Rusia contra lumea liberă din care face parte și România, pozițiile oficiale sunt afectate considerabil de politică. Să nu uităm că în virtutea celor întâmplate în Al Doilea Război Mondial, rușii și-au justificat agresiunea asupra Ucrainei ca o luptă împotriva fascismului, o forțare evidentă a realităților istorice contemporane.
Președintele Klaus Iohannis a transmis într-un mesaj recent că ziua de 23 august 2024-Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului- ”reprezintă un prilej de amintire și omagiere a memoriei victimelor regimurilor totalitare instaurate pe continentul european și a sacrificiilor tuturor celor care nu au renunțat să lupte împotriva acestora, pentru democrație și libertate. În urmă cu 85 de ani, pe 23 august 1939, era semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, un acord cumplit în urma căruia destinele a milioane de oameni au fost sacrificate pentru interesele unor regimuri criminale.”Absolut corect din punct de vedere istoric, mesajul a iritat Diplomația rusă care își arogă dintotdeauna, cu suportul efortului de război, victoria Națiunilor Unite din 1945. Diplomația românească a concluzionat ferm: „Unii învaţă din istorie şi fac pace, alţii încearcă în mod constant să-şi constrângă, să agreseze sau să-şi invadeze vecinii suverani”. Doar că politizată sau nu, cartea de istorie ne arată că prea puțin a contat dreptatea și democrația, asistăm de milenii la dreptatea celui mai puternic și nu văd de ce acum nu ar fi la fel.
Spunea marele Nicolae Iorga că „Un popor care nu-si cunoaște trecutul e condamnat sa-l repete”. Cel puțin în ultimul secol, România a încercat să fie de partea corectă a lucrurilor dar tocmai Pactul germano-sovietic din 23 august 1939 și Conferința de la Paris 1946-1947 ne-au arătat că nu e suficient în fața celor puternici. Sunetul armelor se aude din nou amenințător la granițele României iar orice viitor are doza lui de imprevizibilitate. Sigur, sub umbrela NATO suntem puternici dar nu invincibili iar istoria ne-a arătat că putem să ne transformăm într-o monedă de schimb. Coșmarul nuclear, care a despărțit lumea până în 1989, e mai aproape ca niciodată să devină o realitate.
Din păcate, ce vedem în ultimele săptămâni pe frontul ruso-ucrainean nu este dătător de speranțe că am avea parte de pace prea curând. Creșterea intensității războiului, mutarea lui adânc în Rusia, poate derapa spre un conflict mondial. Dacă aliații noștri au învățat din istorie, atacul asupra Rusiei poate fi o variantă, doar că Napoleon și Hitler au simțit pe propria piele efectele unor calcule greșite.
