În genunchi, în fața statului de drept

Loading

ANDREI-POPETEDeşi am avut destule alternanţe la guvernare în ultimii 24 de ani, statul de drept și dreapta democrație, cum ar spune unii, scârțâie din balamele, după o vorbă românească. Încrederea publică în instituţiile fundamentale ale ordinii democratice este la pământ. Concurenţa sănătoasă a partidelor care furnizează stabilitate politică este înlocuită de conflicte, veritabile lupte de gherilă politică, de „înţelegeri oculte” ale intereselor particulare oportuniste, în timp ce opoziţia ia forma unor facţiuni sectare unite doar de exerciţiul corupţiei şi frica răspunderii penale. Nimic nou până aici, veţi spune, căci toate acestea vă sunt prea bine cunoscute.
Aceasta este imaginea României cu stat de drept. Aceasta este imaginea României îngenuncheată de stat și de intereselor băieților deștepți. Ce vor atunci românii? Cu siguranţă nu o societate controlată de un stat atotputernic, care înregistrează tot ce mișcă, bineînțeles fără mandat, căci cum altfel se poate numi monitorizarea tuturor convorbirilor telefonice, SMS-urilor și e-mail-urilor și stocarea lor pe o anumită perioadă de timp de către toți operatorii de telefonie fixă și mobilă. Conținutul convorbirilor telefonice pot fi astfel preluate direct de către procurori și toate acestea doar pentru siguranța cetățenilor statului de drept.
Suntem parcă mult prea dezamăgiţi de actuala clasă politică şi de sistemul care a împins România într-o criză generală fără precedent. În ciuda previziunilor favorabile, în care liderii de ocazie ai statului de drept caută să ne convingă că direcția României este una bună, imaginea de ansamblu nu oferă certitudini.
Nu parcurgem doar o criză economică, socială, morală şi politică, ci şi una de încredere, de credibilitate, de autoritate şi nu în ultimul rând de soluţii. Acestea din urmă sunt cele care lipsesc cu desăvârşire.
Contabilizăm însă prea multe soluţii de compromis ale unei clase politice dominată de tare precum lipsa de onestitate, secretomania, incapacitatea de a produce legi bune, interesele speciale, contractele preferenţiale şi blocarea accesului oamenilor la cei care iau decizii. Ei sunt mandatarii statului de drept, într-o Românie incapabilă să se ridice din genunchi.