Sfântul Trifon, deși apare fără curce în calendar, este o sărbătoare religioasă importantă pentru credincioșii ortodocși din România, mai ales în sudul țării, unde se celebrează în mod deosebit. Este sărbătorit pe 1 februarie și este considerat protectorul păsărilor, vitelor, al viilor, culturilor, livezilor, agricultorilor și al oamenilor cuprinși de duhuri necurate. În județul Gorj, unde tradițiile religioase sunt păstrate cu sfințenie, Sfântul Trifon este sărbătorit cu multă evlavie și prin diverse obiceiuri specifice.
Alaiul preoților și sfințirea viilor, livezilor și animalelor, în Gorj
Unul dintre cele mai importante obiceiuri din Gorj, care se păstrează cu sfințenie, de Sfântul Trifon, este cel legat de sfințirea viilor și a livezilor. În această zi, preoții din satele gorjene, însoțiți de enoriași și purtând steagurile bisericii, merg în vii și livezi, unde stropesc cu apă sfințită vițele de vie și pomii fructiferi, precum și animalele din grajduri. Se spune că această apă are puterea de a proteja recoltele de dăunători și de a încuraja o dezvoltare sănătoasă a plantelor. Localitățile din Gorj, precum Runcu, Ciuperceni, Bălănești și altele, sunt locuri în care acest obicei este practicat cu multă evlavie, iar credincioșii se adună pentru a cere binecuvântarea divină asupra pământului și animalelor.
Viața și minunile Sântului Trifon
Sfântul Mucenic Trifon s-a născut în satul Lampsacus, în regiunea Frigia, din Asia Mică, în timpul stăpânirii Imperiului Roman. Încă din tinerețe, Dumnezeu l-a înzestrat cu darul de a izgonii demonii și de a vindeca diverse boli, iar faima sa s-a răspândit rapid. Însă una dintre cele mai mari minuni ale sale a fost salvarea comunității sale de la înfometare, când, prin puterea rugăciunii, a oprit invazia lăcustelor care distrugeau culturile și grânele oamenilor.
Sfântul Trifon a devenit cunoscut și pentru o altă minune remarcabilă: izgonirea unui demon din fiica împăratului roman Gordian (238-244). După acest fapt, mulți bolnavi și suferinzi au început să vină la Trifon pentru a căuta ajutor, iar el, plin de compasiune, le adresa doar o singură cerință: credința în Mântuitorul Iisus Hristos, al Cărui nume le aducea vindecare.
În timpul împăratului Decius (249-251), care a început o persecuție cruntă împotriva creștinilor, Sfântul Trifon a fost trădat și acuzat că propovăduiește religia creștină și botează mulți dintre cei care veneau la el. A fost arestat și supus unor torturi inumane. Trupul său a fost lovit cu bâtele, i-au fost făcute răni cu gheare de fier, a fost ars și i s-au bătut cuie în tălpi. Cu toate acestea, sfântul a răbdat cu o mare răbdare, rămânând nestrămutat în credința sa.
În cele din urmă, Trifon a fost condamnat la moarte prin decapitare. Înainte de execuție, el s-a rugat, mulțumind lui Dumnezeu pentru întărirea în suferințele sale și cerându-i să miluiască pe cei care îl vor invoca. Când sabia i-a fost ridicată pentru a-i curma viața, Sfântul Trifon și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, în orașul Niceea, în anul 250.
După moartea sa, trupul Sfântului Trifon a fost înfășurat într-un giulgiu curat de către creștini, care intenționau să-l îngroape în Niceea. Însă, Sfântul li s-a arătat în vis și le-a cerut să-l ducă în satul său natal, Lampsacus. Mai târziu, moaștele sale au fost mutate la Constantinopol și, în cele din urmă, la Roma.
Legenda șoimului Țarului Ivan cel Groaznic
În Rusia, Sfântul Trifon este considerat patronul păsărilor, iar o legendă fascinantă i-a consolidat și mai mult statutul de protector al acestora. Se povestește că Țarul Ivan cel Groaznic a ieșit la vânătoare, iar îngrijitorul șoimului său a lăsat din greșeală pasărea preferată a țarului să scape. Pentru a-l pedepsi, țarul i-a dat îngrijitorului un termen de trei zile pentru a aduce șoimul înapoi, altfel acesta va fi condamnat la moarte.
După trei zile de căutări fără rezultat, îngrijitorul, pe care-l chema Trifon, s-a rugat Sfântului Trifon, apoi s-a oprit să se odihnească în pădurea din apropierea Moscovei, în locul numit Crângul Marinaya. Aici, în vis, a apărut un tânăr călare pe un cal alb, care ținea pe braț șoimul dispărut. Tânărul i-a spus: „Ia pasărea pierdută și du-o țarului, nu te mai necăji.” Când s-a trezit, îngrijitorul a găsit șoimul pe un brad și l-a dus imediat la țar, povestindu-i despre ajutorul miraculos primit de la Sfântul Trifon. În semn de recunoștință pentru viața salvată, îngrijitorul a construit o capelă pe locul în care i-a apărut sfântul, iar mai târziu a ridicat o biserică în Moscova, dedicată Sfântului Mucenic Trifon.
În Biserica Ortodoxă Rusă, Sfântul Trifon este venerat ca protector al Moscovei și al păsărilor. În multe icoane rusești, Sfântul este reprezentat cu un șoim pe braț, simbol al minunii care a avut loc în timpul domniei Țarului Ivan cel Groaznic.
