Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Special » Oamenii simpli, răpuşi de mafia pădurilor

Oamenii simpli, răpuşi de mafia pădurilor

Submitted by on 3 February 2009articol citit de 4,599 ori | One Comment

Sute de oameni din Tismana şi Crasna au rămas fără păduri, din cauza unui judecător care a făcut parte, pe nedrept, mafioţilor. 720 de hectare de teren forestier din Parcul Naţional ”Defileul Jiului”, cocoţat pe stâncării, într-o zonă inaccesibilă şi care nu poate fi exploatat, aflându-se în zonă protejată, va fi schimbat pe cele mai bune păduri din Gorj: Dumbrava Tismana şi Muncelu din Crasna.

Cele mai valoroase păduri ale Gorjului intră pe mâna mafiei

Cele mai valoroase păduri ale Gorjului intră pe mâna mafiei

Pădurea cu pricina face parte din Muntele Dumitra, pe cere l-a câştigat o anume familie Chifu. Familia cu pricina l-a împuternicit pentru reprezentare în instanţă pe omul de afaceri Liviu Pătraşcu (despre care se spune că ar fi cumpărat drepturile litigioase de la membrii acesteia). Liviu Pătraşcu e acţionar la Foresta Curtea de Argeş, firmă de exploatare şi prelucrare a lemnului. El e un apropiat al lui Doru Epure, fostul şef de ocol de la Bumbeşti Jiu,  ocol silvic la care majoritatea licitaţiilor de exploatare, în ultimii trei ani cît a fost el şef (până în primăvara lui 2006), au fost câştigate de firma lui Pătraşcu. Şi tot Doru Epure este cel pe timpul căreia familia Chifu a primit prin retrocedare întreg muntele Dumitra (1000 de hectare), din ocolul silvic Bumbeşti Jiu ”păstorit” de Epure, cu toate că a făcut dovada proprietăţii doar pentru jumătate din el. Iar acum, Liviu Pătraşcu cere ca pentru 720 de hectare din acest munte, care nu poate fi exploatat, aflându-se în zonă protejată, cele mai valoroase păduri ale Gorjului. Asta pentru că ei au cerut Dumbrava din Tismana şi Muncelu din Crasna, păduri aflate la vârsta exploatabilităţii, care valorează, împreună, peste 100 de milioane de euro.

Proces nedrept
După ce, la judecătorie, oamenilor din cele două localităţi le surîsese norocul, instanţa dispunând constatarea nulităţii actului care a stat la baza acestui schimb de pădure, la Tribunal, judecătorul a dispus exact pe dos, de parcă ar judeca după alte legi. În acest dosar, Prefectura Gorj a cerut constatarea nulităţii procesului verbal de negociere încheiat între reprezentantul proprietarilor, Liviu Pătraşcu, doi reprezentanţi ai Direcţiei Silvice Târgu Jiu, fostul subprefect Lelioara Diaconu şi Oficiul de Cadastru, prin care, în schimbul unor stâncării inaccesibile, acoperite de păduri tinere şi fără valoare, au fost cedate din domeniul statului cele două păduri extrem de valoroase. Dacă foştii proprietari aveau interesul să obţină cât mai mult, Cadastrul să se respecte suprafeţele, iar Prefectura să se ajungă la o înţelegere, cei mai vinovaţi în această poveste sunt directorul tehnic al Direcţiei Silvice, Aurel Cojan, care face parte din instituţia care administrează pădurea statului şi a făcut un schimb în pierdere şi şeful de ocol al Ocolului Silvic Bumbeşti Jiu, Marcel

Muntele Dumitra se mută la Tismana şi Crasna

Muntele Dumitra se mută la Tismana şi Crasna

Dumitrescu, care ştia şi ce valoare are pădurea din parc şi cea de la Crasna, pentru că erau în jurisdicţia lui. Oricum, Cojan nu avea calitate să semneze în locul şefului de ocol al Ocolului Silvic Tismana, iar din partea comisiilor locale, singurele care ar fi avut voie, potrivit legii, să iniţieze propunerea de validare către comisia judeţeană, nu a semnat nici un reprezentant. Avocatul Mircea Hotoboc, care a reprezentat Comisia de Fond Funciar a Primăriei Crasna în primă instanţă spune: ”Consider hotărârea Tribunalului Gorj netemeinică şi nelegală, întrucât, cu siguranţă, procesul verbal de schimb e lovit de nulitate. Dacă e definitivă şi irevocabilă, trebuie atacată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Mai mult, dacă se apreciază că e vorba despre reacredinţă, gravă neglijenţă, sau neştiinţă din partea judecătorului, Prefectura Gorj ar trebui să sesizeze Consiliul Superior al Magistraturii.”

Mai e o şansă
Acum, că procesul s-a terminat în favoarea mafiei, probabil se va finaliza şi un altul, care e suspendat la Braşov, la a doua instanţă, prin care Pătraşcu cerea ca familia pe care o reprezintă să fie pusă în posesie pe amplasamentul cel nou. Iar motivul de suspendare era procesul de la Târgu Jiu. Rămâne de văzut dacă Prefectura va invoca faptul că, între timp, s-a constatat că familia Chifu a primit 1000 de hectare în loc de 500 pentru cât a avut documente, fiind, deja, dosar pe rol pentru anularea validării, acesta fiind un nou motiv de suspendare. În plus, Direcţia Naţională Anticorupţie cercetează acest caz.

One Comment »

  • dan says:

    ce va tot mirati .si copii lor trebuie sa traiasca, doar maine , poimaine ies la pensie si nu mai au “subventii”pentru masini si apartamente in bucuresti…