Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Cetăţile dacice de la Stoina şi Vârţ – Rovinari

Cetăţile dacice de la Stoina şi Vârţ – Rovinari

Submitted by on 17 November 2009articol citit de 5,826 ori | One Comment

Cetatea dacică de la Stoina este situată pe un promontoriu numit de localnici „La cetate”  la o distanţă de 3,5 km E de şoseau Tg-Cărbuneşti – Filiaşi. La 8 km N-V de această cetate, în urma unor cercetări de suprafaţă au fost descoperite la 8 km d o altă cetate dacică de la Căpreni, iar prin anii 1950 au fost descoperite 4 coase dacice care se află în colecţia Muzeului Oltenia din Craiova. Cetatea de la Vârţ – Rovinari se ridică pe un deal numit de localnici „Cioaca cu bani” şi domină până în depărtare câmpurile şi dealurile din zonă, oferind un important punct strategic.

Obiectele descoperite la Stoina şi la Vârţ pot fi admirate la Muzeul Judeţean

Obiectele descoperite la Stoina şi la Vârţ pot fi admirate la Muzeul Judeţean

Cinci veacuri de istorie
Cetatea de la Stoina intră în categoria cetăţilor fortificate construită în secolul IV î.Hr. şi care persistă până în secolul I î.Hr. Cetatea de la Stoina are o suprafaţă de peste 2 ha, cu două valuri de apărare înalte care se păstrează până la 1 m, fiind surprinse în săpăturile arheologice. Valul cetăţii, iniţial înconjura partea de N-E şi S-V cetăţii, fiind mai înalt în partea de vest, fiind şi singura cale de acces în cetate, porţiune unde au fost construite şanţurile înaintea valului. La circa 60 m de primul val se găseşte un altul, paralel cu primul, care a avut şanţ şi un val cu palisadă. Unele porţiuni din val au fost distruse din cauza alunecărilor de teren, cea mai afectată fiind zona de S-V.
În cercetările arheologice efectuate acum mai mulţi ani au fost trasate două secţiuni longitudinale E-V peste valul şi şanţul de apărare, urmărindu-se sistemul de fortificare al cetăţii şi unde au fost descoperite 2 locuinţe de suprafaţă de formă rectangulară având colţurile uşor rotunjite, după cum o dovedesc  urmele podelei bătătorite, iar una din ele prezentând în colţul de N-V o vatră. Referindu-ne la stratigrafia aşezării, este necesar să arătăm suprapunerea a două perioade de locuire, locuinţele aparţinând nivelului 2, deci sec. IV î.Hr.
Materialul arheologic dacic care aparţine nivelului 1, este bogat şi variat, ceramica constituie cantitatea cea mai mare, o ceramică grosieră cu mult degresant în pastă, cu nisip şi pietricele de culoare roşie – cărămizie şi cenuşie, din care se păstrează fragmente de vase borcan, tronconice şi bitronconice, ceşti fără toarte, vase în formă de sac şi clopot şi străchini., în totalitate majoritatea fragmentelor ceramice, în special ce-a din sec. IV- î.Hr., prezintă pe suprafaţa exterioară apucători conice sau rotunde. Motivul decorativ cel mai des întâlnit este brâul alveolat sau crestat care este dispus sub forma unor ghirlande pe pântecul vasului sau sub buză. Această ceramică îşi găseşte analogii în descoperirile arheologice de la Popeşti, Enisala (jud. Tulcea), Poiana, Corni – Huşi sau Murghiol.

La „Cioaca cu bani”
Cetatea de la Vârţ – Rovinari se ridică pe un deal numit de localnici „Cioaca cu bani” şi domină până în depărtare câmpurile şi dealurile din zonă, oferind un important punct strategic.
Primele cercetări arheologice au fost efectuate de profesorul Dumitru Berciu şi C.S Nicolaescu – Plopşor. Cetatea care se afla pe un platou înalt al dealului menţionat care se ridica la peste 50 m deasupra celorlalte înălţimi. Promontoriul pe care se află cetatea a fost anume tăiat în scări care coboară până la istmul îngust care făcea legătura cu celelalte dealuri. În spatele acestui istm, lat de numai 8 m se construise un drum pavat cu pietre mărunte. La capătul dinspre cetate al acestui drum s-a descoperit un şanţ larg de peste 6 m care a avut de-o parte şi de alta a sa, o suprafaţă plană în felul unei „berme” de la castrele romane. În şanţ erau depuse cenuşă multă şi bucăţi de cărbune. În mod cert se reliefează faptul că trecerea peste şanţ se făcea peste un pod de lemn. De la nivelul şanţului pornea primul val de apărare, urmat apoi de încă două. În peretele platoului au fost săpate şanţuri şi s-a întărit latura inferioară cu palisade (cu pari bătuţi în pământ, în spatele cărora spre interior au fost aşezate pietre mari de râu) în unele locuri au fost construite palisade duble, umplute în interior cu pământ. În anii trecuţi arheologi de la Muzeul Judeţean Gorj au efectuat cercetări arheologice pe platoul „Cioaca cu bani” la poalele acestuia, cât şi pe drumul de acces. Cercetările au scos la iveală un bogat material ceramic din epoca dacică – fructiere, străchini, castroane, căniţe, căţui, chiupuri de provizii, vase de tip borcan şi clopot – pietre de râşniţă, obiecte de podoabă, un pinten, o spadă, un vârf de lance, o „sica” (cuţit de fier).
Pe ambele părţi ale drumului ce ducea la cetate au fost descoperite două morminte de incineraţie, fără urne cu inventarul depus pe fundul gropii, care se compunea din obiecte de podoabă.
Cetatea dacică de la Vârţ – Rovinari se încadrează cronologic în sec. I – î. Hr., – sec.I – d.Hr., încadrându-se în categoria celor de pământ cu palisade şi terase executate în pantă cu o bună vizibilitate a împrejurimilor. Această cetate a avut un rol important pentru apărarea zonei în timpul războaielor daco-romane fiind un adevărat punct strategic, utilizându-se în acelaşi scop şi după cucerirea romană. De altfel, în apropierea punctului „Cioaca cu bani” la circa 1km S-E s-a construit castrul cu val de pământ de la Pinoasa – Rovinari. Obiectele arheologice descoperite în aceste investigaţii arheologice se pot vedea în sălile Muzeului Judeţean Gorj secţia de arheologie şi istorie care a fost inaugurată recent.

One Comment »