Am trecut de câteva ore într-un an nou și, așa cum este la români, ar trebui să avem sacul plin de speranțe pentru o viață mai bună și reușite pe toate planurile. Din nefericire, lucrurile nu se întâmplă așa, sondajele de opinie ne arată că trei sferturi dintre români au epuizat rezervele de optimism înainte de Revelion dar asta nu i-a împiedicat să voteze la fel de ciudat ca până acum. Practic, ne facem cruce cu toții și așteptăm să vedem ce o să ne ofere în materie de ”reforme” nea Ilie de la Oradea. Dar știți cum se spune, nu se poate în veci să avem aceleași argumente și să așteptăm rezultate diferite.
Nu este un secret pentru nimeni că anul 2026 va veni cu multe încercări, pentru noi și pentru toată Europa. Putem să ne consolăm cu gândul că nu avem politicieni nevolnici și corupți doar la București, de data asta îi găsim și la Bruxelles și prin alte țări ale Uniunii Europene. Lucrurile nu merg în direcția pozitivă cam pe nicăieri dar arată extrem de urât în Europa. Este foarte posibil ca de gestionarea crizei ucrainene să depindă supraviețuirea proiectului european, dovadă disperarea Bruxellesului de a face să înainteze proiectul Statelor Unite ale Europei. Cu războiul la graniță și cu o criză energetică tot mai vizibilă, statele UE se vor gândi tot mai mult dacă se riscă și mai mult într-o alianță politică și economică fără viitor.
În țară lucrurile sunt și mai neclare, România oferă o situație atipică în care Opoziția oficială -AUR,POT, SOS-nu pune presiune pe Putere deoarece românii au alte temeri prioritare legate de venirea rușilor. PSD-ul, un partid care și-a schimbat din mers doctrina și prioritățile, încearcă să facă opoziție în Coaliția Guvernamentală dar nu știm cât este de reală poziția, adică cât de groase sunt dosarele la DNA ale liderilor acestui partid. Pe asemenea ”ceață” politică și meteorologică orice este posibil, bunăoară Educația și Cercetarea să intre în noul an fără ministru. Suntem siguri că și la Oradea se știe că demisia dintr-o funcție este un act unilateral de voință care trebuie tratat ca atare.
Cea mai mare tâmpenie a noului an, greu de egalat de același premier Bolojan, se referă la mesajul să ne plătim impozitele la început de an că altfel ni se pun alte taxe. Într-o țară care se respectă, nea Ilie era dat afară pe scări și trimis la șoferia pe care a abandonat-o când s-a apucat de politică, pentru că românii trebuie să aibă și bani pentru impozite majorate iar acestea se pot plăti, potrivit legii, în anumite condiții și perioade. Deci premierul nu se mai mulțumește cu inflația care diminuează veniturile reale, impozitarea sărăcimii, acum vrea să ne ia banii din buzunar după ce a crescut impozitele locale la cote istorice! Cu siguranță, mare provocare pentru români în 2026 va fi când pleacă Bolojan?
Așa că, fără speranțe prea mari pentru 2026, scapă cine poate!
