Lectoratul de vară al Societății de Științe Istorice din România în Țara Argeșului

Sub egida Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, a Muzeului Judeţean Argeş, Consiliului Judeţean Argeş, Primăriei Municipiului Argeş, Asociaţiei de Vexilologie „Tricolorul” şi a Inspectoratului Şcolar Judeţean Argeş, în aceste zile municipiul Piteşti găzduieşte Lectoratul de vară al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, cu participarea a peste 30 de istorici din întreaga ţară. Județul Gorj este reprezentat de trei istorici, reprezentanți ai unor generații diferite din studiul acestei discipline.

Conducerea SSIR a fost primită cu brațele deschise de autorități
Conducerea SSIR a fost primită cu brațele deschise de autorități

În prezenţa autorităţilor locale, a conducerii Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, dar şi a numeroşi iubitori de istorie din întreaga ţară, la Muzeul Judeţean Argeş s-a desfăşurat deschiderea festivă a cursurilor din acest an. Au rostit alocuţiuni de bun venit: Ion Popa – vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, prof. univ. dr. Bogdan Murgescu – preşedintele S.Ş.I.R., prof. dr. Bogdan Teodorescu – secretar general S.Ş.I.R., Constantin Vărăşcanu – preşedintele Filialei Argeş S.Ş.I.R., George Rotaru – preşedintele Asociaţiei de Vexilologie „Tricolorul”. Acesta din urmă a oferit înscrisuri de onoare tuturor filialelor S.Ş.I.R. participante la Cursurile de vară şi a prezentat o serie dintre materialele şcolare auxiliare pe care domnia sa le pune la dispoziţia cadrelor didactice care predau istorie, în cadrul Expoziţiei de Logistică Educaţional – Vocaţională „Elev 2012-2013”.

Istoricii la lucru

Programul, unul variat ca de fiecare dată, alternează mesele rotunde, simpozioanele şi conferinţele cu excursiile tematice şi vizitele de documentare.
În prima zi a Lectoratului de vară al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România desfăşurat la Piteşti au susţinut comunicări şi lucrări ştiinţifice: prof. univ. dr. Alexandru Barnea şi prof. dr. Dragoş Măndescu despre problematica controversată a abordării istoriei vechi româneşti de către reprezentanţii curentului „dacist”, prof. dr. Gabriel Marina şi prof. dr. Nadia Manea. Marţi, 17 iulie 2012, participanţii la Cursurile de vară S.Ş.I.R. au luat parte la Sesiunea de comunicări de istorie locală, susţinută de istoricii argeşeni cu luări de cuvânt de înaltă ţinută ştiinţifică.
În următoarele zile istoricii vor participa la excursii de documentare la Curtea de Argeş şi Barajul Vidraru: Biserica Domnească, Mănăstirea Curtea de Argeş, Cetatea Poenari. La această cetate am ajuns şi în urmă cu mai mulţi ani, urcând toate cele 1480 de trepte din beton care şerpuiesc printr-o răcoroasă pădure de fagi. Aflată la 4 km distanţă de barajul Vidraru, în vârful muntelui Cetăţuia, la o altitudine de 850 m, protejată de pante abrupte, Cetatea Poenari, veritabil „cuib de vulturi al vitejilor de temut”, făcea parte în secolele XIV-XV dintr-un lanţ de fortificaţii ce apărau hotarul nordic al Ţării Româneşti. Ascunsă între munţi, bătrâna cetate îşi tăinuieşte încă secretele, deşi, mai nou, e scormonită cărămidă cu cărămidă de admiratorii celebrului personaj căruia Bram Stoker i-a dat viaţă, Dracula.
În peregrinările noastre vom ajunge şi la Mânăstirea Curtea de Argeş, unul dintre cele mai celebre monumente de arhitectură ecleziastică din Țara Românească, care în decursul secolelor a oferit lumina și cultura poporului român. De aceea, ea are și în prezent și va avea mereu o deosebită însemnătate și valoare istorică. În imediata vecinătate a mănăstirii, se află un izvor, pe care localnicii îl numesc „Fântâna lui Manole”. Această denumire poartă peste timpuri povestea meșterului legendar, care, neputând coborî de pe biserică după terminarea ei – luându-i-se scările – și-ar fi făcut aripi din șindrilă și, similar mitului lui Icar, a sărit de pe acoperișul sfântului locaș, la temelia căruia se spune că-și zidise propria soție. În locul în care s-ar fi prăbușit, sufletul său s-ar fi preschimbat într-un izvor. De la „Fântâna lui Manole” se vede, spre apus, fosta bolniță a mănăstirii, monument istoric, despre care un document existent scrie că „se găsea alături de biserica lui Neagoe Basarab încă din 1524”. De asemenea, Mănăstirea Curtea de Argeș este și necropolă regală, începând cu anul 1914, aici fiind înmormântați regii și reginele României: Carol I și Elisabeta, Ferdinand și Maria, precum și Carol al II-lea (nu însă și Regina Elena, care este înmormântată la Lausanne, Elveția).
Tot în cadrul Lectoratului de vară organizat de S.Ş.I.R. va avea loc şi o vizită de documentare la Goleşti, Câmpulung, Nămăieşti, Mateiaş (Vila Florica şi Capela familiei Brătianu, Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti – Mânăstirea Nămăieşti, Mateiaş, Castrul Roman Jidova, Muzeul de istorie, Biserica Domnească „Negru Vodă”, Mausoleul Mateiaş).

Gorjenii, printre protagoniștii manifestărilor

Periplul documentar se va încheia în zilele de 20-21 iulie, cu expuneri şi dezbateri metodice, concluzii şi festivitatea de premiere a lucrărilor istorice publicate în anul 2011 de către membrii S.Ş.I.R. Şi în acest an, Filiala Gorj S.Ş.I.R. va primi două distincţii, pentru lucrarea „Aspecte ale vieţii cotidiene din Gorj în mărturii ale vremii (1938-1947)” (autori: Gheorghe Nichifor, Dorina Nichifor, Andrei Popete-Pătraşcu) şi Revista „Historia C.N.E.T.” editată de elevii şi cadrele didactice de la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu.
Ne propunem să prezentăm în fiecare zi, pe site-ul Societăţii de Ştiinţe Istorice din România – Filiala Gorj (www.ssirgorj.wordpress.com), iubitorilor muzei Clio şi a membrilor S.Ş.I.R. Gorj impresiile şi notele de călătorie din „Ţara Argeşului”, evenimentele şi manifestările la care reprezentanţii Filialei Gorj S.Ş.I.R. (Dorina Nichifor, Dorel Şorop şi Andrei Popete-Pătraşcu) vor lua parte pe parcursul desfăşurării acestor cursuri.
Vom reveni în numărul viitor şi cu alte impresii despre locurile încărcate de istorie şi aleasă trăire din „Ţara Argeşului”.
Andrei POPETE-PĂTRAŞCU
Dorina NICHIFOR
Dorel ŞOROP