Trei sferturi din suma primită pe PETROM de statul roman s-a întors la austrieci

 61 total views

Sonda-de-petrolÎn primăvara acestui an a izbucnit un scandal în presa din România după ce s-a aflat că prevederile Contractului de privatizare prin care PETROM a fost preluată de austriecii de la OMV în 2004, nu au fost respectate. Curtea de Conturi din România, instituția care a făcut descoperirea, reclamă faptul că austriecii nu au efectuat majorarea capitalului cu contravaloarea terenurilor primite de la stat și pe care au primit certificate de atestare a dreptului de proprietate, faptul prejudiciind statul român de un pachet mai mare de acțiuni. Doar că pe acest contract statul român are și alte probleme, în ultimii ani decontând austriecilor pe lucrări de ecologizare sume echivalente cu cele de la privatizare și lucrurile nu par să se oprească aici.

 

Dar cum se poate ca statul roman, vânzător de bună credință a 51% din acțiunile PETROM pentru 668,815 milioane euro, să plătească până la această oră partenerului austriac OMV 511 milioane de euro pentru lucrări de mediu? Cum se face că România a băgat în buzunarele austriecilor mai bine de 75% din suma dată de aceștia pe compania românească?

Răspunsul cel mai la îndemână, în primul rând pentru că așa prevede contractul, în al doilea rând pentru că statul roman este cel mai prost paznic al propriei avuții iar în al treilea rând pentru că trăim în România unde totul este posibil. Un exemplu, la momentul 2004 când s-a privatizat PETROM, statul roman și-a asumat niște angajamente de mediu deși nu exista un inventar al siturilor contaminate sau cu potențial de contaminare, mai exact nimeni nu știa la ce despăgubiri putem să ne așteptăm.

Obligațiile, o imensă necunoscută

Astfel,  prin legea de privatizare a Petrom, legea 555/2004 care consfinţea  preluarea a 51% din acţiunile Societăţii Naţionale a Petrolului „Petrom” – S.A. de către OMV AKTIENGESELLSCHAFT, statul s-a angajat ca, pe o perioadă de 15 ani de la data finalizării privatizării, adică  până pe 14 decembrie 2019, să despăgubească în totalitate compania pentru orice pretenţii în legătură cu contaminarea istorică a mediului, conform termenilor şi condiţiilor prevăzute în angajamentul de despăgubire privind mediul (art. 18 alin. 1). Valoarea totală a investiţiei în decontaminări ar trebui să o facă Guvernul cu fonduri europene nerambursabile, pentru a respecta promisiunile asumate de România în 2004 faţă de OMV și  se ridică la peste 668 milioane de lei potrivit cotidianului craiovean CUVÂNTUL LIBERTĂȚII.  La nivelul lui 2004, obligaţiile de mediu se ridicau la 26,037 milioane de euro pentru Arpechim, 31,861 milioane de euro pentru Petrobrazi, 45,824 milioane de euro pentru Doljchim, 29,233 milioane de euro pentru distribuţie şi comercializare şi 29,233 milioane de euro pentru sectorul upstream. Valoarea maximă anuală pe care statul român s-a angajat s-o vireze PETROM  pentru ecologizare este de 50 milioane de euro.  Statul s-a mai angajat ca, timp de 30 de ani de la data finalizării, să despăgubească, în totalitate, compania pentru orice pretenţii în legătură cu abandonarea şi scoaterea din funcţiune a sondelor abandonate, oprite, închise sau care aşteaptă să fie abandonate, la data semnării sau finalizării, după caz, în conformitate cu temenii şi condiţiile prevăzute în angajamentul de despăgubire privind mediul (art. 18 alin. 2). Banii vor acoperi lucrări de ecologizare la 2 batale de şlam fosfoamoniacal de la Doljchim, 4 batale interne şi externe de la Petrobrazi, la 2 halde de deşeuri triazinice şi acrilonitril din cadrul Arpechim, precum şi la cele 2 lacuri Dâmbovnic şi Suseni tot de la Arpechim. Vor mai fi decontaminate 25 de batale de reziduuri petroliere rezultate din activitatea de explorare şi producţie, plus remedierea a  două  depozite de produse petroliere de la Vaslui şi Făurei.

Subliniem încă odată faptul că  la momentul privatizării PETROM statul român nu avea niciun inventar al siturilor contaminate sau cu potenţial de contaminare, cu atât mai puţin o estimare a eventualelor despăguriri la care se angaja. Potrivit legii menţionate, banii pentru decontaminări trebuiau asiguraţi de Ministerul Finanţelor Publice din veniturile încasate de instituţii publice în procesul de privatizare, din vânzarea de acţiuni deţinute de stat la societăţi comerciale şi din dividende, informează focus energetic. Printr-o ordonanţă promovată de Ministerul Finanţelor Publice, s-a reuşit însă ca sumele pe care statul român trebuia să le deconteze pentru lucrările de ecologizare făcute de OMV Petrom pentru poluările istorice să fie trecute  către Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC), care urma să le suporte din fonduri externe nerambursabile.

Conducerea OMV Petrom a decis ca reprezentanţii structurilor regionale ale companiei petroliere (ASSET – uri  şi Zone de producţie) să ceară Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului emiterea de programe de conformare pentru lucrări de remediere (ecologizare) aferente unor proiecte (aplicaţii). Denumirea acestora nu coincide cu cea consemnată în cuprinsul contractului de privatizare a SNP PETROM SA şi anexele lui. Concret, orice ecologizare are ca fundament Anexa P, iar cheltuielile sunt decontate de statul român. Costurile pentru unele lucrări trebuiau suportate de OMV PETROM, întrucât erau poluări cunoscute şi cuantificate înainte de privatizare, urmând ca statul român să deconteze eventuale depăşiri ale costurilor urmare a unor operaţiuni suplimentare de decontaminare (generate de depăşirea cantităţilor estimate). Dar OMV PETROM a susţinut şi susţine că toate proiectele pentru care Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a emis programe de conformare reprezintă evenimente declanşatoare, exploatând faptul că denumirile acestora sunt diferite de cele din cuprinsul contractului de privatizare, şi cere statului român decontarea integrală a tuturor lucrărilor de ecologizare. Statul roman a fost obligat ani de-a rândul să deconteze toate lucrările de mediu deși  în mare parte ar fi trebuit finanțate de firma cu specific petrolier.

 

Statul roman a reacționat

La grosolanele încălcări ale legii de către OMV PETROM, statul roman a reacționat foarte greu și foarte târziu, adică abia în 2011. Abia în anul respectiv statul roman a început să refuze unele deconturi, motivele fiind întocmirea defectuoasă sau nerespectarea unor angajamente. În momentul când s-a refuzat plata a 22 milioane de euro pentru lucrări de ecologizare făcute de mântuială, în decembrie 2011, OMV Petrom a dat în judecată statul român la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris, proces pe care România l-a pierdut așa cum a făcut-o și cu alte ocazii, nu știm, nu putem sau nu vrem să ne apărăm cauzele nici măcar când sunt de importanță națională.

Statul roman a continuat să reacționeze greoi și neconvingător.  La începutul lui 2013, decontările lucrărilor de ecologizare au făcut obiectul unei verificări a Corpului de control al premierului Victor Ponta, concluziile raportului fiind catastrofale la adresa   oficialilor Ministerului Mediului, care ar fi întârziat 6 ani constituirea Comitetului de avizare pentru problemele de mediu “Petrom” şi care s-ar face, de asemenea, vinovați  de faptul că prin lipsa de reacţie, au condus la aprobarea tacită a unui decont de peste 30 milioane de lei. Raportul Corpului de Control mai atrăgea  atenţia asupra modului în care Ministerul Mediului a primit bani din Fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului, 2,82 milioane de lei, pentru plata avocaţilor. Potrivit  Raportului, nu exista niciun motiv pentru ca Ministerul Mediului  să ceară bani de la Guvern, având în vedere că suma putea fi acoperită din bugetul propriu. Raportul îi arată responsabili de aceste nereguli pe toţi miniştrii Mediului de după privatizarea Petrom şi până la momentul efectuării controlului, plus câţiva directori generali din minister. Cel puțin curios la nivel public, DNA nu pare până la acest moment interesat de acest caz deși este vorba de un prejudiciu foarte mare.

România amenințată iar cu procesul

La acest moment, statul roman refuză din nou decontarea a 20 milioane de euro pentru lucrările de ecologizare realizate înainte de 2014, iar OMV Petrom ameninţă cu un nou proces la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris. Statul roman pare de data aceasta mai pregătit pentru ce va urma. Este cunoscut faptul, inclusiv  prin intermediul presei, că respectivele ”ecologizări” au fost făcute de mântuială dacă nu chiar deloc. OMV PETROM SA a scos la licitaţie, în cursul anului 2014, lucrări de ecologizare pentru sonde dezafectate împrăştiate pe întreg teritoriul ţării, iar cele din Oltenia şi Moldova au fost adjudecate de SC CITADIN PREST din Târgu-Mureş pentru suma de 150 milioane lei (fără T.V.A). Aferent acestor lucrări de demolare şi decontaminare sunt întocmite situaţii de lucrări în care volumul proceselor tehnologice declarate este net inferior celui real, totul în scopul umplerii la maxim a buzunarelor, cu costuri minime. Pentru capacităţile aparţinând ASSET II OLTENIA, ASSET III MUNTENIA VEST (judeţele Dolj, Olt, Gorj, Argeş, Teleorman), dar şi a altor ASSET-uri (ASSET VI MUNTENIA CENTRAL Târgovişte, jud. Dâmboviţa), lucrările au fost subcontractate de ICLAM Ecologic SRL din Scorniceşti (Olt), Vespa Investments & Consulting Srl Viişoara (Argeş) (care administrează halda de deşeuri industriale Braneţ-Olt), Verd Eco Chris Serv SRL Popeşti, (Prahova), Demeco SRL Bacău şi partenerilor de afaceri. “Ecologizările” s-au făcut cu costuri minime… sau deloc, dar, cu acceptul tacit al reprezentanţilor OMV Petrom şi al unor responsabili din statul român, au obţinut buletine de analiză pentru siturile ecologizate, certificatele de stocare şi eliminare finală a pământului ecologizat. Pe hârtie, totul este legal şi curat, dar după ploaie petrolul musteşte în depozitele cu reziduuri ecologizate. Toate astea se întâmplă cu susţinerea necondiţionată a autorităţilor de mediu, care acordă avize şi autorizaţii de mediu pentru firmele de prestări servicii în disprețul sănătății noastre.

Cu alte cuvinte, statul roman se află în neplăcuta situație în care a decontat lucrări care nu s-au făcut ba și la costuri mult umflate. Cum se face că autoritățile de mediu din zonele menționate acordă în continuare avize și autorizații de mediu fără o minimă verificare? Colegii din presa  centrală  citează cazul haldei de deșeuri de la Balș(Olt), unde sunt stocate majoritatea deșeurilor provenite de la OMV Petrom din zona de sud, aceasta este neconformă și în plin process de închidere dar la Agenția pentru Protecția Mediului Olt nu pare să se vadă acest lucru.