Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie » Tradiții, documente și fapte din trecut (V)

Tradiții, documente și fapte din trecut (V)

Submitted by on 24 October 2014articol citit de 1,804 ori | No Comment

În ultimii ani autoritățile gorjene fac eforturi considerabile pentru promovarea acestor meleaguri din punct de vedere turistic și cultural. Deși este prezentă la fiecare pas, istoria acestor meleaguri joacă doar un loc secundar în aceste manifestări, o mare pierdere din toate punctele de vedere. De la Alexandru Ștefulescu cu un secol în urmă, gorjenii nu au mai primit în dar un tratat despre trecutul acestor meleaguri deși au existat încercări notabile în acest sens. Sunt informaţii foarte interesante despre Istoria Gorjului care ar trebui să figureze în orice lucrare destinată acestui subiect.

harta-gorj-1800Dacă ar fi să continuăm expunerea de date statistice din episodul trecut, să spunem că în anul 1938 județul Gorj avea o suprafață de 4579 kmp și o populație de 229 614 locuitori care se adăposteau în peste 55 000 de clădiri. La vremea respectivă, Gorjul era organizat în 7 plăși: Amaradia-cu 15 comune; Bistrița-10 comune; Gilortul-20 de comune; Jiu-cu 22 comune; Novaci-cu 17 comune; Ocolu-cu 17 comune; Vulcanu-cu 12 comune. Cu unele modificări, această organizare se va menține până în 1950 când apar regiunile și raioanele. Ca exemplu, în regiunea Craiova, mai târziu Oltenia, existau 20 de raioane, 9 orașe, 445 comune și 1687 de sate. Pe teritoriul Gorjului existau 3 raioane-Târgu-Jiu, Gilort și Novaci-cu 116 comune și 572 de sate. După 1960 vor rămâne doar două raioane în Gorj și 13 în Oltenia iar din 1968 avem reorganizarea administrativă care este în vigoare și azi cu mici modificări.

Etimologia toponimică a localităților județului

În ultimii ani au apărut o serie de monografii, studii monografice și alte ” însăilări” care ne oferă variante dintre cele mai năstrușnice privind etimologia unor denumiri de localități. Recursul la contribuțiile specialiștilor ar fi cea mai bună variantă pentru a evita situații dintre cele mai jenante.
Din acest punct de vedere, cercetătorul Mihai Chiriță pledează pentru o interpretare etimologică și semantică a toponimelor. Astfel, în colecţiile de documente privind Istoria Românilor-cunoscutele DRH şi DIR-întâlnim cuvinte vechi dispărute în prezent şi de la care se trag numele unor sate, cum ar fi: Ocina (moşie), Ohaba (moştenire), Măiog (semn de hotar, dintr-un par de lemn), Branişte (rezervaţie-pădure sau baltă), Găvanele(scobitură de teren de formă rotundă; la sate, un fel de castron, din lemn), Piscu(formă de teren ascuţită, pe orizontală-la şes sau pe verticală-la munte), Vârtop(vârtoape-denivelări de teren pe drumuri de ţară), Rogojel (diminutive de la rogoz-buruiană) sau Arsuri-Lazuri-Runcuri(după practica arderii terenului pentru vatră de sat) şi Seaca-Secu (după practica desecării terenului mlăştinos).
În judeţul Gorj sunt multe localităţi ale căror denumiri provin din nume de arbori sau pădurici, pe lângă care acestea se întemeiau: Făget, Brădet, Cornet, Cerăt, Nucet, Aluniş, Stejăriş (Aninoasa), Curpenu, Cornu, Frasinu, Plopu şi Plopşor, Pinoasa şi Răchiţi. Există localităţi a căror denumiri provin din numele strămoşului întemeietor: Bengeşti, Buzeşti, Băleşti, Tămăşeşti, Găvăneşti, Tălpăşeşti, Muşeteşti, Dăneşti, Frânceşti ş.a.

Biserica, instituţie fundamentală

Este cunoscut faptul că una din instituţiile fundamentale ale satului românesc este biserica. Potrivit documentelor de arhivă publicate în ultimii ani, Gorjul avea la 1823, 432 de preoţi şi 225 de diaconi. La apariţia Regulamentelor Organice s-a stabilit că un preot nu putea funcţiona la o biserică decât dacă avea minimum 50 de familii. Pentru 1823 reţinem o situaţie pentru plaiul Vâlcan a slujitorilor bisericeşti: Arcani: preoţi Vasile şi Evdochim, diacon Dincă; Băleşti: preoţi Dumitru, Nicolae, Dumitrache; diaconi: Gheorghe, Niţu, Şărban; Bălceşti: preoţi Ioan şi Gheorghe; Bâlta:preot Constandin; Bâltişoara: preot Pătru; Bălăneşti: preoţi Negoiţă, Radu, Sandul, Iordaiche; diaconi: Petrică, Dumitraşco; Ceaur: preot Ilie; diaconi: Constandin, Dincă; Copăcioasa: preoţi Barbu Ghica, Ion Stoicoiu, Pătru Negrea, Mihai Arsănie, Mihai Stoicoiu, Constandin Tăşcău; diacon Ion Drăgănescu; Corneşti: preot Dumitraiche; Runcu: preoţi Staicu, Dinu Vătşa, Dicu sin popa Dan; Rasova: preotul Lăpădat; diaconi Vasile şi Matei; Tămăşeşti: Dumitraşco, Radu, Ioan Dieanul. (Va urma)

Comments are closed.