Urgia războiului, la care au participat în perioada 1916-1918 şi locuitorii fostei comune Ceauru, a lăsat urme adânci în rândul populaţiei acestei localităţi pe lângă greutăţile traiului de zi cu zi pe care îl îndurau mai toţi ţăranii din această comună din cauza lipsurilor materiale, aceştia fiind săraci, lipsiţi de pământ dar şi fără cultură. Comuna Ceauru formată din satele Ceauru, ca sat de reşedinţă şi Tămăşeşti împreună cu mahalaua Uncioaia, era alcătuită în marea majoritate din locuitori ţărani clăcaşi pe moşia marelui boier doljean Jean Mihail, cei din Ceauru, Ecaterina Korne, cei din Tămăşeşti şi boierii din Corneşti Rioşeni, Viişoreni şi Mongeşti, cei din cătunul Uncioaia.
Eroii acestei localităţi au luat parte la numeroase lupte participând activ la reuşitele sau înfrângerile armatei române. Deţin în colecţia personală o carte poştală datată 15 septembrie 1916, trimisă de pe front domnişoarei Vâlceanu din Ceauru de către mobilizatul Ionel în care acesta descrie câteva momente de pe front însă anunţă şi sfârşitul tragic al unui consătean precum şi al fratelui destinatarei:
„Stimată D-şoară vă trimit ca amintire de la cel mai sincer cavaler noutăţi de pe câmpul de luptă. Aflaţi că eu merg bine cu datoria mulţumesc lui D-zeu. De 7 ori am înaintat la atac şi am scăpat neatins. Aflaţi că caporalu Lucian s-a dus şi va rămâne neşters de pe monumentu care se va ridica rămânând ca amintire numele lui scris cu litere de aur şi pomenit în veci. Asemenea şi frăţioru mătale a murit pentru patrie făcându-şi datoria. Să fiţi veseli cu toţi de oare ce a ştiut să moară ca un adevărat erou pe câmpul de luptă. Cu drag Ionel.”
Perioada în care s-au desfăşurat conflictele militare la care au participat şi eroii fostei comune Ceauru a fost dusă cu greu nu numai de către aceştia dar şi de către populaţia care a rămas pe loc formată din femei, bătrâni sau copii care de multe ori nu erau trataţi civilizat de către administraţia locală impusă de armata germană ocupantă.
După retragerea nemţilor, o aprigă luptă dusă pentru demascarea celor care au săvârşit fapte nedemne împotriva populaţiei civile rămase în satele patriei pe timpul războiului a dus marele om de cultură profesorul Ştefan N. Bobancu prin demascarea celor care au avut un comportament josnic faţă de femeile, bătrânii şi copii neputincioşi rămaşi la casele lor.
Astfel, prin ziarul al cărui director era „Românismul” acesta a demascat, spre sfârşitul anului 1918 şi anul 1919, numeroase persoane numite de el „degeneraţi” care au săvârşit sub diverse forme numeroase fapte antisociale: „A fost o seamă de Români, cari s-au înfrăţit cu duşmanii neamului nostru şi, în tot timpul ocupaţiunii unei părţi a Regatului, au petrecut cu ei, au benchetuit cu ei, le-au pregătit în familie mese luculice, şi-au făcut afacerile necurate cu ei.
Aceşti Români, unii chiar ridicaţi din poporul de la ţară, alţii fii de preoţi, şi-au uitat originea, şi-au pângărit sufletul, şi-au necinstit neamul, au pătat trecutul nostru, făcând pe agenţii duşmanilor.”
Dintre locuitorii comunei Ceauru, cel mai aprig criticat, a fost arendaşul proprietăţii familiei Mihail din Ceauru, Teodor Pârvulescu fost Pârvanof de origine bulgară, născut însă în comuna Băneasa din judeţul Ilfov şi care în anul 1915 a renunţat la supuşenia bulgară luându-şi cetăţenia română. Aflăm astfel în numărul 8 din 1 ianuarie 1919 al ziarului „Românismul” din articolul intitulat „Dosarul degeneraţilor din Ceaur” semnat cu iniţialele „I. B.” că: „Tudor Pârvulescu, numit până în 1913 Teodor Pârvanof, fost sergent de artilerie în armata bulgară, i-a servit pe Nemţii ca spion. Când au intrat Nemţii în Ceaur, au întrebat întâiu de Tudor Pârvulescu, care-i aştepta cu porci tăiaţi şi cu pâne încă cu trei zile mai înainte. Martori sunt V. Lăscăteu, Mihaiu Holt şi Ioan Busuioc.
Spionul a luat cu slugile sale porcii d-lui Pant. Voiculescu şi împreună cu notarul comunei Ion Brăiloiu i-a vândut cu 15-60 lei porcul pe la oameni. A tăiat pădurea proprietarilor şi a vândut lemnele, iar acum spune că Nemţii au tăiat-o ori că populaţia l-a silit s-o taie.
A vândut peste munţi porumb trecut contrabandă în 1917/1918 prin locuitorii V. Mititelu din Şomaneşti, N. Auraru şi I. Voiculescu din Peştişani. A amendat pe comerciantul Ion Bălănescu din Ceaur cu 100 lei, a seqvestrat şi sigilat prăvălia, iar banii i-a băgat în pungă cu notarul. Acesta a adunat de la toţi oameni din Ceaur câte 1 leu şi mai mult sub preitext că se duce la Nemţi să le scape grâul, adunând astfel 300-400 lei. A adunat ouă de la toată lumea silind câte 8-12 femei de ale mobilizaţilor să le ducă la Târgu-Jiu fără nici o plată.
Tudor Pârvulescu a amendat cu jandarmii Nemţi din Corneşti 36 oameni într-o zi cu câte 30 lei, împărţind banii cu Nemţii şi cu notarul. Celui ce nu da banii i-se lua boul ori vaca, femeia lui D. Alexandrescu mort pe front, căreia i-se luase vaca neputând plăti amenda, a împrumutat banii şi sub pretext că i-a aruncat înaintea Nemţilor a fost bătută.” (Va urma)
Dan Cismașu
