În această toamnă intră în funcţiune una dintre cele mai moderne şcoli din judeţ, investiţie de circa 15 miliarde de lei vechi(fonduri europene şi locale), în satul Băleşti din comuna cu acelaşi nume. Este de fapt o reabilitare a şcolii construite prin contribuţia cetăţenilor din zonă în 1957. Prima şcoală din satul Băleşti este datată chiar din 1832. Iată o trecere în revistă a principalelor momente din această lungă istorie de peste 180 de ani.
Dacă începuturile învăţământului de la sate în Gorj pot fi duse chiar mai înainte de 1832, anul 1838 este crucial. În acel an Eforia Şcoalelor trimitea ordine pentru crearea de şcoli la sate. Printr-o circulară a Eforiei Şcoalelor din 16 septembrie 1838, şcolile de la sate se numeau „comunale” (doar pentru băieţi), cele din reşedinţele judeţelor se numeau „normale” (Târgu-Jiu), la Craiova-„centrale” iar la Bucureşti „complimentare”.
Petrache Poenaru, cu un rol foarte important în crearea învăţământului rural, scria despre decizia din 1838: „Aceşti candidaţi aleşi dintre paracliserii bisericilor de pe la sate, venind la şcoalele naţionale de prin judeţe, au a urma acolo câteva luni învăţăturile începătoare, spre a se desăvârşi la citire şi la scriere şi a se deprinde cu materialul lancasteric, singurul mijloc prin care se pot înfiinţa şcoli prin sate”. Dar problemele nu se opreau aici, sărăcia şi ignoranţa de la sate era o mare problemă în înfiinţarea de şcoli. Ion Heliade Rădulescu explica acest lucru: „Săteanul până acum era socotit ca străin în totul României sau ca un copil vitreg osândit a munci şi a nu se împărtăşi decât cu ocări din casa părintească.”
Trecutul învăţământului din Băleşti
Istoricul Dan Neguleasa a lansat în urmă cu mai mulţi ani un catalog de documente privind istoria învăţământului(„Învăţământul public gorjean la început de drum” 1831-1848), lucrare care aminteşte câteva din momentele importante ale trecutului acestui domeniu în zona Băleşti. Reţinem astfel dovada dată de Barbu Bălăcescu, candidat de învăţător la şcoala satului Băleşti, care la 15 septembrie 1841 îi confirma profesorului Şcolii normale din oraşul Târgu-Jiu că a primit 42 manuale şcolare.
Acelaşi lucru se întâmpla la 28 ianuarie 1843 când Nicolae Mălăescu, candidat la învăţător pentru satele Băleşti şi Voinigeşti din Plasa Jiului, confirma profesorului Şcolii Normale că a primit 40 de manuale şcolare.
La 16 ianuarie 1845, Nicolae Mălăescu, învăţător la şcoala satului Băleşti, Plasa Ocolu, semna un angajament faţă de profesorul Şcolii Normale să nu lipsească de la şcoală niciodată fără a-l înştiinţa. Să aibă grijă de mobilierul şi materialul didactic al şcolii pe care, în caz de părăsire a postului, îl va preda reprezentanţilor satelor. Să plătească orice pagubă s-ar produce şcolii din cauza neglijenţei sale.
Pentru sfârşitul anului şcolar 1844-1845, subrevizorul şcolar al Plasei Ocolul, Pătru Negoiţă, întocmea o listă cu şcolile din această regiune şi numărul elevilor care le-au frecventat în perioada 1 noiembrie 1844-31 martie 1845. Astfel, în listă sunt înscrise şcolile din satele Voiteştii din Deal-frecventată de 30 de copii, Pişteştii din Vale de 30, Budieni de 25, Şasa de 20, Preajba Mică de 11, Curtişoara de 21, Slobozia de 12, Băleşti de 10, Rasova de 15, Corneşti de 12, Copăceni de 7, Teleşti birnici de 18, Câlnicu de Jos de 14, Ciuperceni de 35, Strâmba de 10, Hodoreasca de 18, Găleşoaia de 17, Pinoasa de 9, Vârţu de 19, Urecheşti de 28, Iaşi de 12, Cârbeşti de 12, Romaneşti de 13, Brătuia de 10, Petreştii de Vărsături de 18 şi Vădeni de 12. Totalizînd, aflăm că şcolile din Plasă au fost frecventate de 430 copii dar şi faptul că şcolile din satele Turcineşti, Ursaţi, Tămăşeşti, Bălăceştii de Jos şi Bălăceştii de Sus nu au funcţionat.
Dacă pentru anul şcolar 1845-1846 situaţia şcolară a elevilor din Băleşti era definitivată de acelaşi Nicolae Mălăescu, anul şcolar următor îl întâlnim pe Vasile Găvănescu. Din Catalogul cu rezultate la învăţătură, frecvenţă şi purtare obţinute de elevii şcolii din satele Băleşti şi Voinigeşti aflăm că „la examen au participat 19 elevi din clasul I şi şapte elevi din clasul al II-lea”. (Va urma).
