”Monografia comunei Vădeni – județul Gorj. Istorie. Personalități. Cultură. Civilizație”,

 553 total views

În cadrul manifestărilor dedicate sărbătoririi a 106 de la Luptele de la Podul Jiului, la Muzeul Județean  Gorj ”Alexandru Ștefulescu”, în data de 14 octombrie a.c., a avut loc lansarea unei interesante lucrări legată de istoria Târgu-Jiului, fiind vorba despre volumul ”Monografia comunei Vădeni – județul Gorj. Istorie. Personalități. Cultură și Civilizație”, scrisă de istoricul, dr. Vasile Marinoiu.

Lucrarea dr. Vasile Marinoiu la care facem referire este o cercetare amănunțită asupra  istoriei, culturii și civilizației fostei comune Vădeni din județul Gorj, care este o parte componentă și integrată a istoriei și culturii municipiului Târgu-Jiu al cărui cartier este în zilele de azi.

Aflăm astfel faptul că numele satului  Vădeni vine de la faptul că în această zonă existau câteva vaduri de traversare a Jiului dintr-o parte în alta fără a fi nevoie de poduri, dar și a faptului că în evul mediu, documentele amintesc  și de numeroasele vaduri de mori în această zonă.

De subliniat faptul că tot pe aici au trecut legiunile și cohortele romane, încă din anii 88-89 și mai apoi în anii 101-102, spre complexul de fortificații romane de la Bumbești-Jiu.

Cercetătorul, dr. Vasile Marinoiu, prezintă în lucrarea sa istoricul localității prin intermediul a numeroase documente ale vremurilor, printre care un loc aparte îl ocupă cele referitoare la proprietatea moșiei și transferul acesteia,  din cele mai vechi timpuri până în vremurile noastre.

Mai aflăm faptul că, inițial, comuna Vădeni era alcătuită din trei cătune și anume: Vădenii propriu-zis care se întindea de la extremitatea nordică (podul de la Turcinești peste Jiu) până aproape de actualul complex comercial Păltiniș, după care spre sud se afla cătunul Ungureni format din ciobanii veniți din Transilvania în urma persecuțiilor religioase (probabil pe la sfârșitul secolului al XVII-lea), primiți în slobozenie,  ce se întindea până pe la actualul depozit comercial Max (casa preotului Gheorghe Ciocănescu), iar mai apoi spre sud, până la limita de nord a orașului Târgu-Jiu, la fosta Fabrica de cărămidă, era cătunul Șișești. Menționăm și faptul că încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea până în anul 1962, comuna Vădeni a inclus și cătunul Preajba Mare, iar moșia Vădeni se întindea până la Preajba.

Din punct de vedere administrativ comuna Vădeni a existat până în anul 1962, an în care a fost declarat cartier al orașului Târgu-Jiu, iar calea rutieră care traversa satul Vădeni a primit denumirea de Prelungirea 1 Mai, pentru ca în anul 1968, după lucrările de modernizare  și lărgire a acesteia să fie redenumită în Bulevardul 1 Mai. Această arteră importantă de circulație a municipiului  a fost redenumită, din nou, în anul 1990 în Bulevardul Ecaterina Teodoroiu, în memoria eroinei născută  în acest sat la 14 ianuarie 1894.

Autorul volumului, dr. Vasile Marinoiu dezvăluie cititorilor săi și faptul că prima încercare monografică asupra comunei Vădeni a aparținut  învățătorului domniei sale, Toma Becherete, care în anul 1941 își susținea lucrarea de gradul întâi cu această temă.  Acest demers a fost urmat, la peste o jumătate de secol mai târziu, de către fiul învățătorului, pe nume Ionel Becherete, dar limitată doar la istoria recentă a comunei. Au mai existat și alte încercări dar limitate ca mod de abordare și ca volum.

Un loc aparte, în cadrul lucrării,  este acordat genealogiei familiei Brăiloiu ca proprietari ai moșiei Vădeni, a faptelor marelui ban Cornea Brăiloiu, a descendenților săi și a următorilor proprietari ai moșiei, respectiv Dumitrache Geanoglu, Ioan Hagi Moscu și Ștefan I. Hagi Moscu.

De asemenea un spațiu important din cadrul lucrării îi este acordat ultimului proprietar al moșiei Vădeni, familia Pleniceanu, asociate cu ceea ce au făcut aceasta pentru comunitatea satului Vădeni.

În lucrare sunt prezentate și analizate o serie de documente inedite din arhiva fostei primării din Vădeni cu o multitudine de fotocopii a unora dintre acestea.

Apoi, în cuprinsul lucrării întâlnim și istoricul cercetărilor arheologice cu rezultatele și  considerațiile autorului privind casa Cornea Brăiloiu, Biserica ”Adormirea Maicii Domnului”  din Vădeni, Capela și cavoul familiei Pleniceanu.

Un loc aparte este acordat de autor istoricului Școlii primare din Vădeni, Școlii primare  din Preajba (sat component al comunei Vădeni până în anul 1962 când devine localitate componentă a orașului Târgu-Jiu), Școlii de meserii din Vădeni și a rolului jucat de familia Pleniceanu în asigurarea condițiilor de funcționare a instituțiilor de învățământ, de cult și a primăriei Vădeni.

Ultimul capitol al voluminoasei lucrări a dr. Vasile Marinmoiu este dedicat câtorva personalități ale comunei Vădeni, de-a lungul timpului, autorul oprindu-se la marele ban Cornea Brăiloiu, la Dumitru și Maria Pleniceanu ultimii proprietarii ai moșiei Vădeni, eroina Ecaterina Teodoroiu, învățătorul Toma Becherete, baritonul Vasile Martinoiu și poetul Ion Sanda.

”Monografia comunei Vădeni, județul Gorj. Istorie. Personalități. Cultură și Civilizație” este un volum interesant cu foarte multe informații, date și documente și în același timp extrem de util atât pentru specialiști dar mai ales pentru locuitorii cartierului Vădeni, ce au astfel posibilitatea de a cunoaște trecutul, istoria, cultura și personalitățile locului. Opinăm că am avut prilejul să lecturăm o lucrare  monografică valoroasă, scrisă cu pasiune și talentul cercetătorului, istoricului și autorului, care merită a fi citită.

De subliniat faptul că apariția acestui volum a fost susținută de  către Primăria Municipiului Târgu-Jiu, care integrează actualmente fostul sat Vădeni.

Mai semnalăm faptul că această lucrare a fost posibilă și datorită sprijinului pe care autorul menționează că l-a primit  și pentru care ține să mulțumească  ”în mod deosebit specialiștilor de la Direcția Județeană a Arhivelor Statului (domnii Dan Neguleasa, Ion Ungureanu, Ion Hobeanu, Dan Cismașu, ș.a.), de la Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” (Maria Părăianu, Ion Cernitoiu, Adrian Robert Catană, Valentin Pătrașcu, etc.), Jean Țârlea și domnului profesor universitar Dinică Ciobotea și nu în ultimul rând arhitectului Iulian Cămui…”

Câteva informații despre autorul volumului la care facem referire: domnul Vasile Marinoiu s-a născut la data de 24 aprilie 1948 în București, părinții săi fiind Maria și Ion.

De obârșie din Vădeni, județul Gorj, azi cartier al municipiului Târgu-Jiu, încă de mic copil locuiește  aici, unde urmează și cursurile școlii generale din localitate (1954-1961).

Este absolvent al Liceului ”Tudor Vladimirescu” (1966), după care urmează cursurile Universității ”Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de Istorie-Filosofie  fiind absolvent al acesteia în vara anului 1972, când primește și repartiția de profesor de istorie la Școala Gimnazială Amara, comuna Balta Albă, județul Buzău și unde lucrează în perioada 1972-1976.

În anul 1976 revine în Gorj ca muzeograf la Muzeul Județean Gorj, urmează, tot la Universitatea ”Al. I. Cuza” din Iași și cursurile Facultății de Drept (absolvent în anul 1981), pentru ca din anul 1985 să fie numit director al Muzeului Județean Gorj, instituție la care lucrează până în anul 2012 când se pensionează.

Expertiza dobândită  în cercetările arheologice, determină conducerea instituției să-i propună, în anul 2014, colaborarea în continuare, ceea ce se întâmplă și astăzi.

Debutul publicistic al istoricului Vasile Marinoiu are loc în anul 1978 în revista de specialitate ”Muzeul Național” – București.

Editorial, debutul arheologului Marinoiu Vasile are loc în anul 1987, fiind coautor alături de Gheorghe Calotoiu și Ion Mocioi  la volumul ”Mărturii arheologice în Gorj”, apărut la Editura CCES Gorj și sub egida Complexului muzeal Gorj, Târgu-Jiu.

Urmează studiile doctorale la Universitatea București, elaborează și susține teza de doctorat  sub coordonarea Prof. univ. dr.  Gheorghe Popilian cu titlul ”Romanitatea în nordul Olteniei”. (2002).

Scrie și publică peste 100 de studii  și articole de specialitate în diverse publicații, precum: ”Litua – studii și cercetări”, ”Revista muzeelor și monumentelor”, ”Studii și cercetări de istorie veche și arheologie”, ”Hierasus” (Botoșani), ”Mitropolia Olteniei”, ”Oltenia – studii și comunicări”, ”Revue Romanie”, ”Revista învățătorimii gorjene”, ”Rhabon” (Târgu-Jiu) ș.a.

Studii ale sale au fost incluse în peste 10 volume colective apărute la Deva, Târgu-Jiu, Timișoara, Alba Iulia, Craiova, Bistrița.

A publicat de asemenea frecvent în publicațiile locale Gazate Gorjului, Gorjeanul,

De menționat faptul că dr. Vasile Marinoiu a fost, o perioadă îndelungată, membru în colectivul de redacție al revistei ”Litua – studii și cercetări” și a condus acest colectiv mulți ani (1982-2008).

Rezultate ale studiilor și cercetărilor efectuate de-a lungul anilor au fost sintetizate și publicate în mai multe volume, în calitate de unic autor sau coautor, printre care și volumul la care facem referire.

De menționat faptul că doctorul în istorie Vasile Marinoiu este membru activ al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. D. Șerban” Târgu-Jiu, căruia se cuvine să-i adresăm  felicitări  pentru activitatea sa neobosită de cercetător, documentarist și scriitor și  să-i urăm succes deplin în cercetările sale curente și viitoare precum și în demersurile sale scriitoricești.

dr. Victor Troacă

Președinte al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”A. D. Șerban”